În cadrul documentarului, Chicu explică că SUA încearcă să forțeze Ucraina și Rusia să ajungă la un acord de pace. Potrivit analizei, presiunile cele mai mari par a fi exercitate asupra Kievului, mai ales în ultimele zile. Cu toate acestea, negocierile bat pasul pe loc, transmite Ultimelestiri.md.
Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, nu este dispus să cedeze teritorii, iar liderul rus, Vladimir Putin, nu dă semne că ar urmări o pace rapidă. Fără un punct de cotitură major, un progres real este puțin probabil.
„Kremlinul îl trimite în continuare la negocieri pe Vladimir Medinski, care invocă frecvent analogii istorice privind conflicte de durată. Însă, potrivit unor estimări ale serviciilor britanice, Rusia ar putea susține războiul încă aproximativ doi ani”, explică Chicu.
Totuși, pierderile sunt considerabile. Mai exact, se estimează că peste 1,2 milioane de militari ruși au fost uciși, răniți sau dispăruți. O nouă mobilizare ar avea costuri politice ridicate, iar Moscova ar putea apela mai degrabă la mercenari din Africa sau Coreea de Nord.
„Economia rusă susține cu dificultate efortul de război, în timp ce Ucraina ar avea, potrivit estimărilor, de două-trei ori mai puține pierderi. Kievul beneficiază de sprijin informațional din partea SUA și a Uniunii Europene, iar pentru 2026 ar exista deja angajamente financiare pentru apărare”, a mai declarat Nicolae Chicu.
Jurnalistul menționează și faptul că Rusia și China vorbesc despre un „parteneriat fără limite”, însă realitatea arată un raport de forțe tot mai dezechilibrat. Beijingul susține Moscova economic, tehnologic și diplomatic, dar evită asumarea unui rol militar direct.
La Conferința de securitate de la München, ministrul chinez de Externe a transmis un mesaj către Europa, prezentând China drept un actor al stabilității într-o lume tensionată, menționând că Beijingul promovează ideea unei lumi multipolare și încearcă o apropiere de Uniunea Europeană.
„În paralel, sprijinul pentru Rusia continuă. Potrivit unor estimări ale serviciilor occidentale, o parte semnificativă a componentelor occidentale utilizate de Rusia în producția de drone ar proveni din China. Exporturile de produse cu dublă utilizare – civilă și militară – au crescut semnificativ după 2021. În 2024, comerțul bilateral ruso-chinez a ajuns la aproape 250 de miliarde de dolari. Ponderea Chinei în comerțul exterior al Rusiei a crescut de la 11,3% în 2014 la aproape 34% în 2024”, spune Chicu.
Jurnalistul precizează că sectorul energetic reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul Rusiei, iar taxele plătite de companiile petroliere și de gaze au generat peste 30% din veniturile bugetare federale în 2024.
După închiderea piețelor occidentale, Rusia și-a redirecționat exporturile către Est. China cumpără aproape jumătate din hidrocarburile rusești exportate, iar petrolul reprezintă aproximativ 48% din valoarea vânzărilor către Beijing.
„Această relație creează însă o dependență structurală. Beijingul negociază dur, solicită reduceri de preț și condiționează proiecte strategice precum gazoductul „Puterea Siberiei 2” de condiții financiare favorabile Chinei”, a mai spus el.
Chiar și în cazul realizării acestui proiect, gazul rusesc ar reprezenta doar aproximativ 16% din consumul total al Chinei – o cotă care nu oferă Moscovei o pârghie politică decisivă.
Potrivit documentarului, China ar putea influența decisiv evoluția conflictului, însă calculele strategice o împiedică să o facă.
„Beijingul joacă simultan pe două planuri: se prezintă ca mediator și partener de dialog pentru Europa, dar menține sprijinul strategic pentru Rusia. Slăbirea Occidentului și distragerea atenției americane de la Indo-Pacific reprezintă un avantaj pentru China. Pe termen lung, Rusia riscă să devină tot mai dependentă de China, intrând într-o relație asimetrică. În noua arhitectură internațională, marile puteri economice au capacitatea de a influența decisiv evoluțiile geopolitice, iar Beijingul ar putea înclina balanța atunci când va considera momentul oportun”, a conchis Chicu.
