Schimbarea bruscă de poziţie a lui Donald Trump cu privire la desfăşurarea trupelor americane în Polonia a transformat Forumul GLOBSEC de săptămâna aceasta de la Praga într-o previzualizare a modului în care Europa lucrează pentru a menţine NATO funcţional chiar şi atunci când Washingtonul devine o sursă de incertitudine, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
„Gândiţi-vă cât de confuzi sunt ruşii”, a glumit ministrul polonez de externe Radosław Sikorski la Politico Speakeasy, după ce a fost întrebat cum va putea Varşovia să-şi planifice acţiunile în funcţie de schimbările de poziţie de la Washington.
Sikorski a calificat episodul cu trupele drept „o neînţelegere”, a spus că „totul este bine când se termină cu bine” şi a minimizat deteriorarea relaţiilor cu Washingtonul, considerând-o „doar un mic incident”.
Însă schimbările de poziţie ale Washingtonului – de la decizia neaşteptată a secretarului apărării Pete Hegseth de a anula o desfăşurare planificată a 4.000 de soldaţi în Polonia, urmată de schimbarea de direcţie a lui Trump din această săptămână într-o postare pe Truth Social – au lăsat multe orgolii rănite la Varşovia.
Mesajele contradictorii ale SUA au contribuit la provocarea unui „şoc politic şi psihologic major” în Polonia, potrivit unei telegrame diplomatice americane obţinute de Politico.
America cea imprevizibilă
Lecţia pentru întreaga Europă este că America rămâne crucială pentru apărarea continentului, dar că acum este imprevizibilă. Preşedintele ceh Petr Pavel s-a plâns că problema „nu a fost atât retragerea trupelor, cât lipsa de informaţii”.
Aliaţii „obişnuiau să fie informaţi” cu privire la schimbările de efective şi prezenţa trupelor americane, a spus el, în timp ce schimbările dramatice în ceea ce priveşte desfăşurarea trupelor în Polonia par să fi fost anunţate „fără nicio coordonare cu NATO”.
Chiar şi consilierii preşedintelui polonez Karol Nawrocki, aliniat mişcării MAGA, au fost derutaţi de schimbările rapide. Marcin Przydacz, secretarul de stat al preşedintelui polonez, a calificat comunicarea din partea Washingtonului drept „haotică” şi a subliniat că Polonia este „cea care îndeplineşte criteriul de 5% din PIB”, referindu-se la obiectivul NATO privind cheltuielile de apărare.
Polonia a urmat modelul de a menţine relaţiile bune cu SUA prin faptul că este unul dintre principalii contribuabili la cheltuielile de apărare ale alianţei, s-a abţinut de la a critica războiul declanşat de Trump împotriva Iranului şi a cumpărat arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari. Dar nici măcar asta nu cumpără loialitatea şi stabilitatea Washingtonului, comentează Politico.
Acest lucru prefigurează o întrebare centrală pentru summitul liderilor NATO din iulie de la Ankara: dacă Europa ar trebui să se alinieze cerinţelor şefului alianţei, Mark Rutte, de a continua să se bazeze pe sistemele de armament americane cruciale sau ar trebui să se orienteze mai mult către propriile capacităţi.
Germania colaborează cu partenerii pentru a construi „o capacitate de apărare nouă şi puternică pentru Europa”, recunoscând în acelaşi timp că Washingtonul se concentrează din ce în ce mai mult asupra Chinei şi a regiunii Indo-Pacific, a declarat ministrul de externe Johann Wadephul.
Dar acest lucru creează şi tensiuni în interiorul Europei, deoarece multe ţări sunt în favoarea achiziţionării rapide de arme americane pentru a descuraja ameninţarea rusă.
Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson, a avertizat în privinţa introducerii unei „preferinţe europene” în regulile UE privind achiziţiile de apărare.
„Responsabilitatea mea, în primul rând, este să pun arme în mâinile acestor luptători”, a declarat Jonson sâmbătă. „Uneori acestea pot proveni de la europeni, alteori de la americani sau, în unele cazuri, din Asia”, a adăugat el.
Avertismentul lui Jonson a venit la câteva săptămâni după ce Thomas DiNanno, subsecretarul de stat american pentru controlul armamentului, a efectuat o vizită în Polonia, România şi Estonia. Departamentul de Stat a declarat că întâlnirile sale de la Varşovia cu reprezentanţii industriei americane au inclus discuţii privind „protecţionismul UE în domeniul apărării” şi „Strategia America First privind transferul de arme”.
Ministrul român de externe, Oana Ţoiu, a subliniat, de asemenea, echilibrul dintre echiparea trupelor şi dezvoltarea industriilor locale de apărare. „Localizarea a fost foarte importantă, investiţiile în locuri de muncă la nivel naţional au fost foarte importante”, a declarat ea sâmbătă. Însă Bucureştiul doreşte, de asemenea, să „creeze spaţiul necesar pentru a avansa în angajamentul cu Statele Unite”, a spus ea, adăugând că planul de achiziţii al României include „peste 2 miliarde de dolari” în echipamente americane.
Această necesitate de a echilibra interesele interne cu menţinerea angajamentului faţă de alianţă al unei Americi imprevizibile conduse de Trump va fi probabil o temă cheie la Ankara, conchide Politico.
