Igor Dodon afirmă că în 2022 a petrecut aproximativ 180 de zile în arest la domiciliu și că, în ultimii ani, a participat la peste 100 de ședințe de judecată. El susține că este victima unei persecuții politice și spune că va continua să își demonstreze nevinovăția, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Dosarul „kuliok”, cea mai cunoscută cauză penală în care figurează fostul președinte, a fost pornit în baza imaginilor video din vara anului 2019, în care oligarhul Vladimir Plahotniuc încearcă să-i transmită lui Dodon o sacoșă neagră, numită în rusă „kuliok”, despre care se afirmă că ar fi fost destinată „pentru salarii”. Procurorii îl acuză pe Dodon că ar fi primit între 600.000 și un milion de dolari pentru finanțarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și pentru crearea unei coaliții cu Partidul Democrat.
Procesul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție în octombrie 2022, însă în noiembrie 2025 examinarea a fost reluată de la capăt, după schimbarea mai multor judecători din complet. Drept urmare, toți martorii acuzării au fost audiați din nou.
Un episod important al dosarului s-a produs după reținerea lui Vladimir Plahotniuc în Grecia, în iulie 2025, și acceptarea extrădării sale în R. Moldova. Societatea civilă și opinia publică se întrebau dacă oligarhul va depune mărturii despre conținutul sacoșei din imaginile video. Deși inițial a spus că este gata să vorbească, Plahotniuc a refuzat ulterior să dea declarații în instanță. Magistrații au dispus aducerea sa silită la CSJ pe 17 februarie, însă acesta a semnat un refuz oficial de a depune mărturii și a fost escortat înapoi în Penitenciarul nr. 13.
În același dosar, procurorii au încercat să îl audieze și pe Serghei Iaralov, apropiat al lui Plahotniuc și unul dintre personajele care apar în imaginile video. Acuzatorii spun însă că nu l-au găsit la domiciliu și presupun că acesta s-ar afla în Statele Unite ale Americii.
După reluarea procesului, procurorii au anexat la dosar alte 18 volume dintr-o cauză penală privind presupusa finanțare ilegală a PSRM, inclusiv prin donații provenite de la persoane decedate sau din străinătate. Potrivit anchetatorilor, banii ar proveni din mita pe care Dodon ar fi primit-o de la Plahotniuc și care ar fi fost mascată ulterior sub formă de donații.
În paralel, procesul a fost marcat și de schimbări în completul de judecată. Judecătorul Ghenadie Eremciuc a cerut în aprilie retragerea sa de la CSJ, invocând „presiuni constante”. El a afirmat că a fost vizat de dosare și proceduri disciplinare pe care le consideră nejustificate. Locul său a fost preluat de magistratul Alexandru Negru.
Între timp, dosarul „Energocom” se apropie de final. În această cauză, Dodon este acuzat că, în 2008, pe când era ministru al Economiei, ar fi favorizat semnarea unui contract dezavantajos de furnizare a energiei electrice cu o companie din Ungaria, în condițiile în care existau deja alte două contracte mai ieftine cu aproape 30%. După audierea martorilor și inculpaților, procesul a intrat în etapa finală, apropiindu-se de pledoarii.
Totuși, la ședința din 11 mai, procurorul Ion Pripa a solicitat audierea a doi martori suplimentari și efectuarea unei expertize grafoscopice asupra unui document pe care s-ar regăsi semnătura lui Dodon, autenticitatea acesteia fiind contestată de fostul președinte. Instanța a admis solicitarea procurorilor.
În cadrul aceluiași proces este examinat și un alt dosar, în care Igor Dodon, soția sa Galina și un medic sunt acuzați că ar fi folosit un certificat medical fals pentru a obține permisiunea de a pleca în România, deși aveau interdicția de a părăsi țara. Toți cei vizați resping acuzațiile.
