Analiza vine în contextul în care ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că autoritățile urmează să decidă în următoarele săptămâni viitorul programului, după suspendarea componentei de compensații ca urmare a epuizării bugetului alocat pentru anul 2026. În prezent, programul continuă să funcționeze doar pe componenta de garantare a creditelor, iar un grup de lucru analizează posibilele modificări, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit IPRE, programul și-a îndeplinit în mare parte obiectivul pentru care a fost lansat în 2018, și anume facilitarea accesului la credite ipotecare pentru familiile tinere. Între timp, piața creditării ipotecare s-a dezvoltat considerabil, iar băncile comerciale oferă produse similare celor din cadrul programului.
Experții atrag atenția că, în forma actuală, programul riscă să devină o subvenție generală pentru piața imobiliară și să genereze presiuni tot mai mari asupra bugetului public. Ei susțin că extinderile succesive au lărgit constant grupul beneficiarilor, astfel încât garanțiile de stat și compensațiile ajung inclusiv la persoane care ar putea obține credite ipotecare și fără sprijinul statului.
Printre principalele recomandări se numără limitarea programului la câteva categorii prioritare, precum familiile tinere cu trei sau mai mulți copii și angajații din domenii cu deficit de personal, cum sunt educația și sănătatea. Totodată, IPRE propune introducerea unui plafon de venit pentru beneficiari, în locul plafonării valorii locuințelor eligibile.
O altă recomandare vizează eliminarea actualului mecanism de compensare lunară a creditelor și înlocuirea acestuia cu un grant unic acordat pentru achitarea aportului inițial. Potrivit autorilor analizei, această soluție ar reduce povara bugetară pe termen lung și ar permite o planificare mai clară a cheltuielilor publice.
IPRE propune și revenirea la gradul maxim de îndatorare de 50% din veniturile nete, după ce în 2024 acesta a fost majorat la 70%. Experții consideră că nivelul actual expune familiile unor riscuri ridicate în cazul pierderii locului de muncă, al apariției unor cheltuieli neprevăzute sau al majorării dobânzilor.
Datele citate în analiză arată că, până la sfârșitul anului 2024, prin program au fost înregistrate peste 10.200 de cereri de garanție și peste 9.600 de contracte încheiate. Totodată, în primele zece luni de la lansarea programului „Prima Casă Plus”, peste 3.000 de familii au contractat credite în valoare totală de 3,8 miliarde de lei.
Autorii notei concluzionează că succesul programului obligă autoritățile să îl reformeze, nu doar să îl extindă. În opinia lor, intervenția statului ar trebui concentrată pe grupurile care întâmpină dificultăți reale în accesarea creditelor ipotecare, în timp ce piața comercială poate răspunde deja unei mari părți a cererii existente.
