Întreprinderea de stat moldoveană Energocom a achiziționat, în weekendul și la începutul săptămânii, gaze din România și Bulgaria pentru regiunea transnistreană. Fostul director al Energocom, Victor Bînzari, actualmente consilier al întreprinderii, a declarat că gazele cumpărate din Bulgaria provin din mai multe surse, inclusiv gaze azere și americane, importate printr-un terminal LNG din Grecia, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Europalibera.org.
„Achizițiile sunt strict bursiere, ceea ce înseamnă cel mai mic preț posibil oferit pe piețele internaționale”, a explicat Bînzari.
Acesta a adăugat că nu cunoaște exact proveniența tuturor gazelor achiziționate în Bulgaria, subliniind că este vorba despre un mix de gaz din regiune, inclusiv LNG american și gaze azere din conducta TAP ce ajunge în Italia.
Din 1 februarie, regiunea transnistreană primește gaze din Uniunea Europeană, prin intermediul Guvernului de la Chișinău, ca ajutor umanitar, pentru a preveni o criză energetică majoră. Regiunea a rămas fără gaze încă de la începutul anului, după ce livrările de gaze rusești au fost oprite din cauza expirării unui acord de tranzit prin Ucraina, iar Gazprom nu a oferit o rută alternativă, în ciuda angajamentelor sale.
Gazele destinate regiunii transnistrene sunt aduse în R. Moldova prin vechea Conductă Transbalcanică, utilizată acum în regim de flux invers, și prin conducta Iași – Chișinău pentru livrările din România. Bînzari a precizat că, pentru stânga Nistrului, sunt importate doar 1 milion de metri cubi de gaze pe zi din România, din cauza limitărilor de capacitate ale conductei Iași-Chișinău, care deservește atât regiunea din dreapta Nistrului, cât și pe cea din stânga.
Ce așteaptă UE în schimbul ajutoarelor
Energocom achiziționează gaze pentru regiunea transnistreană dintr-un grant de 20 de milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană Guvernului de la Chișinău. Operațiunea este monitorizată de o delegație a Comisiei Europene, condusă de Gert Jan Koopman, șeful Direcției Generale pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere, și Arthur Lorkowski, directorul Secretariatului Comunității Energetice.
Conform informațiilor furnizate de Energocom, între 1 și 3 februarie, au fost achiziționate și livrate în stânga Nistrului 5,725 milioane de metri cubi de gaze, destinate consumatorilor casnici, școlilor și altor instituții sociale, conform unei liste primite de la administrația de la Tiraspol. Autoritățile transnistrene precizează că aceste gaze sunt, de asemenea, utilizate de centrala termoelectrică MGRES pentru producția de electricitate destinată aceleași categorii de consumatori.
Uniunea Europeană și Guvernul moldovean solicită administrației separatiste de la Tiraspol să accepte un plan de modernizare a infrastructurii energetice din regiune, finanțat prin investiții europene. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, va vizita Chișinăul pe 4 februarie pentru a oferi mai multe detalii, iar Tiraspolul are termen până la 10 februarie să răspundă propunerii.
Ce spun puterea și opoziția de la Chișinău
Criza energetică din regiunea transnistreană a plasat Chișinăul într-o poziție mai favorabilă decât oricând în conflictul cu administrația de la Tiraspol, însă interpretările situației sunt diferite în funcție de tabăra politică.
Guvernul consideră livrările europene de gaze în stânga Nistrului ca un moment semnificativ, care ar putea slăbi influența Rusiei asupra regiunii, în timp ce opoziția pro-rusă consideră că subiectul este „exagerat de politizat”.
Deputatul PAS, Radu Marian, a afirmat că, deși ajutorul UE este temporar, acest sprijin simbolizează o reducere semnificativă a influenței Federației Ruse în Republica Moldova și în regiunea transnistreană. El a subliniat că oprirea livrărilor de gaze din partea Rusiei în stânga Nistrului înseamnă pierderea unor pârghii importante de control asupra R. Moldova.
Marian vede această tăiere a legăturilor energetice ca o oportunitate pentru reintegrarea celor două maluri ale Nistrului, dar avertizează că pe 10 februarie, când ajutoarele europene vor expira, Tiraspolul va trebui să decidă cum va plăti pentru gazele viitoare.
Un alt deputat PAS, Oazu Nantoi, subliniază că orice pas spre reintegrare trebuie să ia în considerare realitatea conform căreia „populația din stânga Nistrului nu are experiență democratică” și a fost educată în spiritul unui conflict constant cu R. Moldova.
Nantoi consideră că reintegrarea va fi un proces îndelungat, în care autoritățile de la Chișinău vor trebui să-și asume responsabilitățile, ceea ce nu pare încă realizabil.
De partea opoziției, Grigore Novac, liderul socialist, consideră că subiectul livrărilor de gaze din Uniunea Europeană a fost „exagerat de politizat” de Guvern. Novac susține că gazele livrate în regiunea transnistreană sunt, de fapt, gaze rusești, cumpărate prin intermediari și etichetate ca „gaze europene”.
El afirmă că nu contează originea gazului sau ruta de transport, iar Guvernul nu merită laude pentru rezolvarea crizei energetice, deoarece trebuie să asigure alimentarea cu gaze a ambelor maluri ale Nistrului, având în vedere că regiunea transnistreană este „parte incontestabilă” a Republicii Moldova.
Krasnoselski: mulțumesc conducerii moldovenești
După critici repetate la adresa Chișinăului în contextul crizei gazelor, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat pe 3 februarie, într-o întâlnire cu așa-zișii miniștri ai regiunii, că depășirea crizei a fost posibilă datorită „specialiștilor transnistreni și celor moldoveni”.
„Mulțumesc colegilor moldoveni care au înțeles situația și nu au permis golirea conductelor”, a spus Krasnoselski, făcând referire la ajutorul de trei milioane de metri cubi de gaze oferit cu împrumut de Guvernul de la Chișinău pe 1 februarie, pentru menținerea presiunii în rețelele de gaze din stânga Nistrului.
„Avem doar cuvinte de mulțumire pentru specialiștii moldoveni, în special cei tehnici (…) și vreau să mulțumesc reprezentanților conducerii moldovenești care au fost implicați în acest proces”, a adăugat liderul separatist.
Krasnoselski a adus mulțumiri și Uniunii Europene, în special președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmând că fără sprijinul acesteia, soluționarea crizei nu ar fi fost posibilă.
„În numele meu și al întregii regiuni transnistrene, vă mulțumesc dumneavoastră și colegilor dumneavoastră pentru cooperare și eficiență”, a scris liderul separatist pe rețelele de socializare.
De asemenea, Krasnoselski nu a uitat să menționeze Rusia, subliniind că regiunea transnistreană se bazează pe ajutorul Moscovei după 10 februarie. El a sugerat că până atunci ar trebui implementat un sistem prin care regiunea să primească gaze europene, cumpărate de autoritățile europene și plătite cu bani rusești.
Nici Chișinăul, nici Uniunea Europeană nu au spus dacă ar accepta o schemă ca aceasta.