Potrivit unei analize a cercetătorului, R. Moldova dispune, în medie, de soluri cu un grad moderat de fertilitate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
Mitul solurilor moldoveneşti bogate în humus
„Conform datelor instituțiilor de cercetări științifice, a centrelor agrochimice, inclusiv şi a cercetărilor efectuate de noi, în anii 2001-2005 starea de asigurare a solului cu humus – „aurul negru al pământului”, indicator de bază al productivității, care se micșorează cu an ce trece – variază de la 0,8% în soluri foarte puternic erodate, până la 4,5-4,8% – cernoziom tipic”, susține Gumovschi.
În opinia cercetătorului, datele prezentate, care totalizează rezultatele cercetărilor agrochimice pentru o perioadă îndelungată, „ne determină să recunoaștem că „mitul” liniștitor de încadrare a solurilor moldovenești în categoria celor mai bogate din lume nu poate fi decât dăunător”.
„Dar știm foarte bine că, cu cât conținutul de humus în sol este mai mare, cu atât plantele sunt mai asigurate cu elemente nutritive. Majorarea cantității de humus în sol cu 1% asigură obținerea suplimentară a 1 tonă de cereale/ha”, afirmă savantul.
El constată că majoritatea gospodăriilor agricole nu dispun, însă, de o evidență clară a stării de aprovizionare a solului cu humus.
Care este valoarea reală a solurilor moldovenești
„Nu poate fi contestat faptul că solul (pământul) este un dar al naturii și ca orice dar al naturii nu are valoare și, deci, nu are nici preț. În economia de piața, pământul este considerat drept un bun economic care se vinde și se cumpără pe piața factorilor de producție”, precizează cercetătorul.
În context, Andrei Gumovschi afirmă că atribuirea pământului (solului) a unei valori rezultă şi din numeroase considerente, precum investițiile, exploatarea rațională a acestora, existența unei piețe a pământului și, deci, circulația bunurilor agricole.
El mai susține că este dificil de estimat valoarea reală de piață a terenurilor agricole, mai ales în condițiile în care subiecții contractului de vânzare-cumpărare în cele mai multe cazuri stabilesc prețuri mult mai mici decât valoarea reală a terenului, pentru a suporta cheltuieli minime la perfectarea contractului.
În plus, nivelul prețului terenurilor agricole pe zone nu totdeauna depinde doar de fertilitatea solului, ci și de alți factori.
„Prețul pământului este un barometru foarte sensibil la evoluția fenomenelor din agricultură, din economia națională și, în general, din societate”, afirmă savantul.
În această situație, se poate interveni asupra prețului de piață al terenurilor agricole în sensul creșterii acestuia?, se întreabă Gumovschi.
Potrivit lui, răspunsul este afirmativ. Dar această creștere nu presupune măsuri administrative, de impunere a unor prețuri mai mari decât cele actuale; nu poate avea loc nici automat, odată cu dorința aderării Republicii Moldova la UE, şi nici odată cu permisibilitatea cumpărării de pământ de către cetățenii străini şi apatrizi.
Creșterea prețului pământului va putea să aibă loc numai în condițiile dezvoltării agriculturii şi a economiei naționale, a creșterii cererii de produse autohtone pe piaţa internă şi externă, consideră savantul.
De ce nu vin investitorii străini în agricultură
De notat că periodic subiectul privind oferirea dreptului străinilor de a cumpăra și vinde terenuri agricole apare în spațiul public.
Datele statistice arată însă că, în structura investițiilor străine directe, cota sectorului agrar este aproape de zero, iar unul dintre factori este anume limitarea dreptul de proprietate.
Pe lângă legislația desuetă în domeniul funciar, care limitează funcțional accesul la investiții în acest domeniu, o barieră majoră în calea dezvoltării sectorului agrar este parcelarea excesivă.
Suprafața medie a unei parcele de teren în Moldova este de doar 0,85 hectare, iar în zona centrală a țării este și mai mică – de 0,29 hectare în raionul Strășeni.
De aici – și productivitatea redusă în sectorul agrar, deși ne lăudăm că avem printre cele mai fertile terenuri din Europa.
