De la instrumente care generează cod până la agenți software capabili să rezolve sarcini complexe, AI-ul alimentează temeri legate de pierderea locurilor de muncă, în special în rândul programatorilor aflați la început de carieră. Totuși, din interiorul mediului academic și al industriei, perspectivele sunt mai nuanțate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Costin Raiciu, cercetător și profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice București, consideră că AI-ul are o valoare clară ca tehnologie, dar nu este, cel puțin în acest moment, un înlocuitor real pentru programatorii experimentați.
Potrivit acestuia, impactul va fi mai degrabă unul de eficientizare decât de eliminare masivă a locurilor de muncă, deși anumite poziții ar putea deveni mai vulnerabile.
De ce AI-ul accelerează munca, dar nu gândește ca un programator
Raiciu explică faptul că modelele de tip large language model funcționează diferit față de modul în care un programator uman construiește o soluție.
Un dezvoltator scrie cod incremental, înțelegând fiecare etapă, adăugând complexitate treptat și verificând constant rezultatul. AI-ul, în schimb, oferă adesea o soluție finală, fără a expune clar pașii intermediari sau raționamentul din spate.
Această abordare funcționează relativ bine pentru probleme simple sau repetitive, dar devine problematică atunci când este vorba despre sisteme complexe sau situații noi.
În astfel de cazuri, spune Raiciu, este adesea mai dificil să înțelegi și să corectezi un cod generat automat decât să îl scrii de la zero. Tocmai de aceea, AI-ul nu poate suplini lipsa competențelor fundamentale în programare.
Pe termen scurt, acest dezechilibru ar putea afecta în special programatorii juniori, care se bazează mai mult pe sarcini standardizate.
Automatizarea unor activități de bază poate duce la reducerea cererii pentru anumite roluri de început. Pe termen lung însă, aceeași echipă, formată din specialiști bine pregătiți, va putea produce mai mult cod și mai rapid, folosind AI-ul ca unealtă.
Raiciu subliniază și un aspect critic: validarea. Oricât de performant ar fi un sistem de inteligență artificială, cineva trebuie să verifice rezultatele.
În lipsa acestui control uman, riscurile devin inacceptabile, mai ales în domenii sensibile, unde erorile software pot avea consecințe grave.
Academia și industria IT: consens asupra rolului factorului uman
O perspectivă similară vine și din mediul universitar clujean. Ioana Ciuciu, lector universitar la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai, consideră că AI-ul nu va elimina nevoia de experți. Deși anumite procese vor fi automatizate, rolul oamenilor în validare, decizie și înțelegerea contextului va rămâne esențial.
Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice poate pune presiune pe forța de muncă, însă nu indică, cel puțin pe termen scurt, un colaps al pieței de joburi din IT. Mai degrabă, se conturează o perioadă de adaptare, în care competențele cerute se vor schimba.
Aceeași idee este susținută și din interiorul industriei. Antreprenori și programatori activi folosesc deja AI-ul pentru a-și crește eficiența, nu pentru a se înlocui. Pentru multe companii, inteligența artificială este un instrument care accelerează livrarea soluțiilor și sprijină creșterea business-ului, nu un scop în sine.
Mihai Negrea, fondatorul platformei DataDriven.ro, oferă un exemplu concret: folosește mai mulți agenți AI pentru analiză și verificare, dar deciziile finale și direcția produsului rămân umane.
Deși tehnologia avansează rapid, aplicarea complet autonomă a AI-ului, fără intervenție umană, este încă departe, mai ales în contexte complexe precum licitațiile publice.
În ansamblu, inteligența artificială schimbă modul în care se lucrează în IT, dar nu elimină nevoia de programatori. Piața se va restructura, unele roluri vor dispărea sau se vor transforma, însă expertiza, judecata și responsabilitatea umană rămân elemente-cheie într-un domeniu unde o eroare nu este doar o problemă tehnică, ci una cu impact real.
