Anul 2025 s-a dovedit unul crucial pentru alegerile cu miză mare din întreaga Uniune Europeană, transmite Ultimelestiri.md cu referire la hotnews.ro.
România s-a aflat în centrul unor campanii coordonate de interferență străină pe rețelele de socializare, în timp ce premierul polonez Donald Tusk nu a reușit să consolideze poziția partidului său împotriva conservatorilor în cursa prezidențială. Și în timp ce creștin-democrații au revenit la putere în Germania, miliardarul de dreapta Andrej Babiš a fost reales în Cehia, notează Euronews, citat de Rador Radio România.
Acum, UE a intrat în 2026 cu războiul Rusiei în Ucraina care continuă pe flancul său estic. Cu statele membre divizate cu privire la cea mai bună modalitate de a sprijini Kievul și tensiunile în creștere cu Statele Unite, alegerile majore ale anului ar putea transforma din nou poziția politică și geopolitică a Europei.
Euronews analizează principalele teste electorale cu care se confruntă UE în 2026.
Ungaria: Sfârșitul erei Orbán?
În Ungaria, în aprilie vor avea loc alegeri parlamentare.
Anul 2026 ar putea marca sfârșitul celei mai lungi perioade consecutive la putere din UE, scrie Euronews. Viktor Orbán a ocupat pentru prima dată funcția de prim-ministru al Ungariei între 1998 și 2002 și se află la putere de la realegerea sa în 2010. În cursa pentru al șaselea mandat, el se confruntă cu un adversar serios, Péter Magyar, un fost membru al partidului Fidesz, care a devenit lider al opoziției.
Partidul lui Viktor Orbán, Fidesz, și partidul Tisza al lui Péter Magyar nu diferă semnificativ în ceea ce privește problemele sociale, cum ar fi drepturile LGBTQ+ sau migrația, dar Péter Magyar pledează cu tărie pentru îmbunătățirea puterii de cumpărare a maghiarilor, care este în prezent una dintre cele mai scăzute din Europa, și pentru îmbunătățirea relațiilor cu Bruxelles, care încă condiționează plățile de milioane de euro din fondul de coeziune de respectarea statului de drept. Campania sa pare să aibă succes: ultimele sondaje plasează partidul Tisza cu 13 puncte în fața Fidesz. Dar, indiferent de rezultat, votul va avea repercusiuni mult dincolo de granițele Ungariei.
Viktor Orbán se află în centrul taberei național-conservatoare din Europa, aliniindu-se strâns la viziunea asupra lumii a președintelui american Donald Trump și contestând deschis pozițiile dominante ale UE cu privire la migrație, standardele democratice și, mai ales, războiul din Ucraina. Reticența Budapestei de a sancționa Moscova sau de a sprijini Kievul a adâncit diviziunile din cadrul blocului, iar o schimbare a conducerii ar putea rearanja dinamica puterii în cadrul Consiliului European într-un moment crucial pentru viitorul Ucrainei.
Spania, Germania, Franța și Italia: răfuială locală pentru guvernele naționale
Patru dintre cele mai mari puteri ale UE se pregătesc pentru alegeri regionale și municipale, care vor confirma cât de multă forță are extrema dreaptă și vor oferi o evaluare a neîncrederii crescânde față de autoritățile de la Madrid, Berlin, Paris și Roma.
În Spania, partidul socialist PSOE al premierului Pedro Sánchez se confruntă cu o înfrângere în urma alegerilor regionale din 21 decembrie din Extremadura, obținând cel mai slab rezultat din istorie într-o regiune care era considerată un bastion tradițional.
Între timp, la Madrid, coaliția de guvernare a lui Pedro Sánchez se află sub presiune după mai multe scandaluri de corupție și se luptă să adopte bugetul pentru al treilea an consecutiv. Alegerile regionale care vor avea loc în Aragon pe 8 februarie, în Castilla y León pe 15 martie și în Andaluzia, cea mai mare regiune a Spaniei ca suprafață și populație, cel târziu pe 30 iunie, vor fi teste cruciale nu numai pentru PSOE, ci și pentru Partidul Popular (PP), partidul de opoziție de centru-dreapta. Întrebarea este dacă PP poate obține majoritatea înaintea alegerilor generale din 2027 fără a se baza pe sprijinul partidului de extremă dreapta Vox.
De asemenea, pe 15 și 22 martie, francezii se vor prezenta la urne pentru a alege primarii din toată țara. La fel ca în Spania, aceste alegeri locale vor servi drept indicator înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Franța se confruntă în prezent cu o criză politică caracterizată de instabilitate guvernamentală prelungită, cote de popularitate record de scăzute pentru președintele Emmanuel Macron și ascensiunea continuă a partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), în ciuda faptului că liderul său, Marine Le Pen, nu poate candida.
În Italia, alegerile municipale din marile orașe Roma, Milano, Bologna și Torino au fost amânate în timpul pandemiei și reprogramate pentru primăvara anului 2027. În schimb, alegătorii se vor prezenta la urne în 2026 într-un număr mai mic de orașe, precum Veneția, Reggio Calabria, Arezzo, Andria și Pistoia. Italienii vor vota, de asemenea, la un referendum privind reforma constituțională a sistemului judiciar. Acesta va avea loc în primăvară, dar data nu a fost încă stabilită. Referendumul va fi considerat un test al sprijinului public pentru coaliția Giorgiei Meloni înaintea alegerilor generale din 2027.
În Germania, mai multe landuri se pregătesc pentru alegeri regionale: Baden-Württemberg și Renania-Palatinat în martie, iar Saxonia-Anhalt, Berlin și Mecklenburg-Vorpommern în septembrie. Aceste alegeri vor testa popularitatea cancelarului Friedrich Merz, care ocupă această funcție din luna mai, și vor măsura, de asemenea, ascensiunea extremei drepte nu numai în fosta Germanie de Est dezindustrializată, ci și în vestul mai bogat.
Suedia: umbra interferenței Rusiei
În perspectiva alegerilor generale din septembrie, premierul suedez Ulf Kristersson a scris pe X că „atunci când Suedia va merge la urne anul viitor, o vom face într-o situație de securitate gravă, pe care trebuie să o luăm în considerare”.
Ulf Kristersson conduce o coaliție formată din centriști, socialiști, liberali și creștin-democrați, care în prezent se bucură de un nivel de popularitate similar cu cel înregistrat la alegerile din 2023. De atunci, Suedia se confruntă cu o creștere a criminalității, alimentând retorica de dreapta auzită în toată Europa, în care acest fenomen este adesea subliniat pentru a furniza argumente împotriva migrației.
Dar „situația gravă de securitate” care îl îngrijorează pe premierul suedez este amenințarea interferenței străine. În noiembrie, ministerul suedez al apărării a declarat că și-a consolidat capacitățile de securitate cibernetică și că este în alertă pentru interferențe electorale, precum cele observate în Germania, care a insistat în acest an că Rusia va „plăti un preț” pentru „atacurile hibride” asupra infrastructurii electorale.
Alegerile din Suedia sunt de așteptat să fie un test al rezilienței democratice în UE după punerea în aplicare a Legii serviciilor digitale (DSA), care abordează interferența electorală pe rețelele sociale, și a propunerii blocului privind Scutul democrației.
Bulgaria: fără guvern, dar cu monedă euro
Începând cu 1 ianuarie 2026, Bulgaria a adoptat oficial euro ca monedă națională. Cu toate acestea, țara se confruntă cu o instabilitate politică semnificativă din noiembrie, în urma demisiei guvernului pe fondul protestelor de amploare împotriva corupției și influenței oligarhice. Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 8 noiembrie, iar votul parlamentar este de asemenea așteptat să rezolve impasul politic.
Slovenia și Letonia vor organiza alegeri parlamentare în martie și, respectiv, octombrie.
În Slovenia, sondajele arată că Partidul Democrat, de centru-dreapta, se află ușor în fața actualului partid de guvernământ, Mișcarea Libertății, un partid de centru-stânga condus de premierul Robert Golob. Analiștii estimează că formarea unui guvern după alegeri ar putea fi dificilă, deoarece mai multe partide noi și mai mici intră în cursă.
În Letonia, alegerile vor determina cine va succeda actualei coaliții de centru-dreapta conduse de premierul Evika Siliņa. Partidul său se află în prezent pe locul al doilea în sondaje, imediat după Alianța Națională conservatoare. La începutul anului 2025, alegerile locale au scos la iveală slăbiciuni ale sistemului informatic de vot, dar Comisia Electorală Centrală din Letonia afirmă că le-a rezolvat înainte de votul din octombrie.
SUA, Brazilia, Israel și Rusia
Alegeri cu impact pentru statele UE vor avea loc în 2026 în SUA, Brazilie, Israel și Rusia.
În noiembrie 2026, alegătorii americani se vor prezenta la urne pentru alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului, care vor determina componența Camerei Reprezentanților și a unei treimi din Senatul SUA. Rezultatul ar putea decide câtă putere va putea exercita administrația Trump în țară și în străinătate. Europenii vor urmări cu atenție aceste alegeri, scrie Euronews.
La începutul acestei luni, administrația SUA a publicat o Strategie de securitate națională în care s-a angajat să „cultive rezistența față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene” pentru a opri „declinul civilizației” acesteia.
Brazilienii se vor prezenta la urne în octombrie 2026, când actualul președinte Luiz Inácio Lula da Silva, favorit în sondaje, candidează pentru un nou mandat. Miza UE în acest scrutin constă în viitorul acordului Mercosur, un acord de liber schimb la care se lucrează de mai bine de două decenii. Israelul va organiza, de asemenea, alegeri parlamentare și va vota pentru un nou premier, ceea ce ar putea schimba dinamica puterii care a modelat conflictele din regiune.
În cele din urmă, rușii vor vota la alegerile parlamentare, dar se așteaptă ca rezultatul să fie trucat în favoarea președintelui Vladimir Putin, partidele de opoziție fiind în mare parte reduse la tăcere, iar libertatea presei fiind din ce în ce mai mică.
