Realizarea materialului a fost inspirată direct din magnificul riflebird, o pasăre originară din Noua Guinee și nordul Australiei, faimoasă pentru contrastul puternic dintre pieptul său iridescent albastru-verzui și penele ultraneagre. Acest model natural a servit drept punct de plecare pentru cercetători, care au încercat să reproducă și chiar să depășească efectul vizual intens observat la pasăre, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Pentru a obține această nouă țesătură, oamenii de știință au pornit de la o bază surprinzător de obișnuită: lână merinos albă. Materialul a fost mai întâi tratat cu polidopamină, o versiune sintetică a melaninei, pigmentul responsabil pentru culoarea pielii și părului la oameni. Ulterior, țesătura a fost introdusă într-o cameră specială de plasmă, unde au fost create structuri microscopice numite nanofibrile. Aceste fibrile funcționează ca niște puțuri de lumină la scară nanometrică, capturând și dispersând razele până când aproape niciun foton nu reușește să se întoarcă către observator.
Rezultatul este un material care rămâne ultranegru chiar și atunci când este privit din unghiuri de până la 60 de grade, ceea ce îl face mult mai eficient decât „modelul” natural, ale cărui pene își pierd din opacitate atunci când sunt privite lateral.
Cum funcționează tehnologia care „prinde” lumina
Principiul din spatele materialului este simplu în teorie, dar extrem de dificil de realizat în practică: modificarea structurii unei fibre la nivel aproape atomic. Nanofibrilele create pe suprafața materialului acționează ca un labirint infinit. Lumina intră, însă nu mai poate ieși, fiind reflectată intern până la absorbție completă. Acest fenomen este deja cunoscut în cazul materialelor ultraneagre faimoase, precum Vantablack sau nanotuburile de carbon dezvoltate la MIT, însă noutatea aici este că materialul de la Cornell este textil, flexibil, ieftin și ușor de produs la scară industrială.
Deși există materiale chiar mai negre – Vantablack absoarbe 99,96% din lumină, iar materialul MIT depășește 99,995% – acestea sunt dificile, costisitoare sau periculoase de utilizat, în special în modă sau produse de consum. Prin comparație, noul material textil are potențialul de a fi integrat rapid în industrie, fără constrângeri majore.
De la laborator la podium: moda îmbracă știința
Descoperirea nu rămâne doar în zona experimentală. Zoe Alvarez, studentă la design vestimentar la Cornell, a creat deja o rochie care ilustrează spectaculos potențialul noii tehnologii. Piesa vestimentară este compusă din materiale din ce în ce mai întunecate, până la zona centrală realizată din țesătura ultraneagră, evidențiată de o pată de albastru-verzui inspirată de penajul rifflebird-ului.
În modă, ultranegrul nu este doar o culoare, ci un concept vizual care accentuează formele, creează iluzia de profunzime și transformă materialul într-o „absență” a luminii. Acest efect poate redefini spectacole, costume, textile artistice sau chiar uniforme profesionale.
Pe lângă estetică, aplicațiile pot include tehnologie optică avansată – precum captarea eficientă a luminii în senzori, reducerea reflexiilor în instrumente științifice sau îmbunătățirea performanțelor în camere foto și telescopice.
Descoperirea materialului textil care absoarbe 99,87% din lumină marchează un pas important în evoluția materialelor inteligente și a designului inspirat din natură. Ușurința de producție, costurile reduse și versatilitatea îl transformă într-un candidat ideal pentru o gamă largă de utilizări, într-un moment în care frontiera dintre știință și arte vizuale devine tot mai fluidă.
