În prezent, un rezident non-european care nu are legături de căsătorie sau de sânge cu Italia trebuie să locuiască în țară timp de zece ani înainte de a putea solicita cetățenia, un proces care poate dura ani. Propunerea, care face obiectul unui referendum, ar reduce această perioadă la cinci ani, aducând Italia în rând cu Germania și Franța, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la moldova1.md.
Susținătorii votului „da” susțin că până la 2,5 milioane de persoane ar putea beneficia de această reformă, care este susținută de Partidul Democrat (PD) de centru-stânga, principala forță de opoziție.
Inițiativa referendumului, venită din partea partidelor de opoziție și a ONG-urilor, a strâns peste 500.000 de semnături în septembrie anul trecut, așa cum prevede legea.
Premierul Giorgia Meloni, liderul partidului de extremă dreapta Fratelli d'Italia (FDI), care a venit la putere în 2022 pe o platformă anti-migranți, s-a declarat „absolut împotriva” măsurii. Partidele din coaliția sa au făcut apel la electorat să părăsească urnele de vot, deoarece, pentru ca rezultatul votului să fie valid, este necesară o prezență la vot de peste 50 %.
Pentru Giorgia Meloni, legea actuală privind cetățenia este „excelentă” și „foarte deschisă”. „Suntem una dintre națiunile europene cu cel mai mare număr de naturalizări", a subliniat ea joi. Potrivit Eurostat, în 2023, Roma a acordat cetățenia italiană unui număr de 213.500 de persoane, o cincime din totalul naturalizărilor din Uniunea Europeană.
În martie, guvernul a restricționat accesul la naturalizare în funcție de legătura de sânge, făcând eligibili doar străinii cu bunici sau părinți italieni, în timp ce anterior ascendența putea fi urmărită până la străbunici.
Chiar dacă opțiunea „da” va câștiga, regula conform căreia copiii născuți în Italia din părinți străini nu pot solicita cetățenia până la vârsta de 18 ani va rămâne neschimbată.
De asemenea, italienii sunt chemați să se pronunțe duminică și luni, tot prin referendum, asupra unei propuneri de abrogare a patru legi care liberalizează piața muncii, o consultare solicitată de sindicatul de stânga CGIL, principala confederație sindicală a țării, care a strâns și cele 500.000 de semnături necesare pentru organizarea scrutinului.
Sindicatul speră să restabilească măsurile de protecție împotriva contractelor precare, a concedierilor și a accidentelor de muncă, care au fost abolite în trecut.
„Vrem să răsturnăm o cultură care a pus interesele întreprinderilor înaintea celor ale lucrătorilor”, a declarat pentru AFP Maurizio Landini, secretarul general al CGIL.
Partidul Democrat susține această schimbare, deși a adoptat unele dintre măsurile propuse pentru abolire atunci când se afla la putere, inclusiv unele introduse de fostul șef al guvernului Matteo Renzi.
Aflat în prezent la 23% în sondaje, cu mult în urma Georgiei Meloni, care rămâne stabilă la aproximativ 30%, PD încearcă, prin această nouă poziționare, să recâștige o parte din votul clasei muncitoare.
