Verdictele au fost făcute publice după ce Comisia Europeană a publicat rapoartele sale anuale pentru 10 țări care aspiră să adere la UE, după ce invazia Ucrainei în 2022 a dat un nou impuls unui proces care, de mult timp, era stagnat, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
„Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice fac cazul extinderii foarte clar”, a declarat Kaja Kallas jurnaliștilor. „Este o necesitate dacă vrem să fim un actor mai puternic pe scena mondială.”
Ea a adăugat că „aderarea unor noi țări la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist” și a spus că Muntenegru este cel mai avansat în procesul de aderare și un lider în cursa pentru aderare, alături de Albania.
Laude pentru Ucraina și Moldova
Kallas, fost prim-ministru al Estoniei, a mai spus că aderarea la UE ar putea reprezenta o „garanție majoră de securitate” pentru Ucraina și că nicio țară candidată nu a implementat vreodată reforme atât de ample în timp de război.
Vorbind în fața unui public de la Bruxelles din orașul asediat Pokrovsk, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că își dorește ca Ucraina să adere la UE înainte de 2030.
Oficialii au lăudat, de asemenea, Moldova, al cărei guvern a acuzat Rusia de desfășurarea unei campanii fără precedent de influențare a alegătorilor prin finanțare ilegală a partidelor, cumpărarea voturilor și campanii de propagandă.
Comisarul pentru extindere al UE, Marta Kos, a spus că Moldova, care are o populație de 2,4 milioane de locuitori, a făcut cel mai mare progres dintre toate țările într-un singur an, „în ciuda amenințărilor hibride continue și a tentativelor de destabilizare a țării pe drumul său european”.
Georgia și Serbia, în vizorul oficialilor UE
Pe de altă parte, au existat critici dure la adresa autorităților din Georgia, pe care Kos a descris-o drept țară candidată la UE „doar pe hârtie”.
Liderii UE au oprit anul trecut negocierile de aderare ale Georgiei, după o represiune violentă împotriva protestatarilor pașnici care au ieșit în stradă împotriva legii guvernamentale „agenți străini”, inspirată de Rusia, care obligă organizațiile societății civile să se înregistreze sub această etichetă stigmatizantă dacă primesc fonduri din străinătate.
Parlamentul European a raportat în iulie că, după proteste, peste 500 de persoane au fost reținute prin „proceduri administrative”, dintre care 300 au fost supuse ulterior torturii sau altor forme de tratamente inumane și degradante.
Adresându-se direct liderilor guvernului georgian, Kos a declarat că aceștia îi îndepărtează pe oameni de UE: „Dacă sunteți serioși în privința UE, ascultați-vă poporul și încetați să puneți în închisoare lideri ai opoziției, jurnaliști și oameni care gândesc diferit de voi. Atunci putem discuta.”
Oficialii au spus că perspectiva este mixtă pentru Serbia, al cărei președinte autoritar, Aleksandar Vučić, s-a confruntat cu un an de proteste de masă împotriva corupției, declanșate de dezastrul de la gara Novi Sad, unde o copertină prăbușită a ucis 16 persoane. Comisia, acuzată de mult timp că este prea blândă cu Serbia, a adoptat recent o poziție mai fermă împotriva guvernului.
Kos a criticat „regresul în privința libertății de exprimare și a libertății academice” și a spus că autoritățile sârbe trebuie „să-și clarifice alegerea strategică” evitând retorica anti-UE.
Procesul de aderare, blocat de Ungaria
Oficialii au spus că perspectiva este mixtă pentru Serbia, al cărei președinte autoritar, Aleksandar Vučić, s-a confruntat cu un an de proteste de masă împotriva corupției, declanșate de dezastrul de la gara Novi Sad, unde o copertină prăbușită a ucis 16 persoane.
Comisia, acuzată de mult timp că este prea blândă cu Serbia, a adoptat recent o poziție mai fermă împotriva guvernului. Kos a criticat „regresul în privința libertății de exprimare și a libertății academice” și a spus că autoritățile sârbe trebuie „să-și clarifice alegerea strategică” evitând retorica anti-UE.
Pentru a evita veto-ul de la Budapesta, oficialii studiază modalități de a avansa negocierile fără aprobarea formală a tuturor celor 27 de țări.
Unii politicieni au cerut ca UE să se reformeze înainte de a admite noi membri, în contextul îngrijorării că o uniune de peste 35 de țări ar fi o rețetă pentru paralizie politică. Aceasta ar putea însemna, de exemplu, abolirea veto-ului în politica externă, care a fost acuzat că face UE „ținută ostatică” de un singur stat membru.
