Chestiunea „descurajării” nucleare
Ei au convenit, în special, să înfiinţeze un „consiliu franco-german de apărare şi securitate”, iar dintre subiectele abordate nu au lipsit programele industriale şi umbrela nucleară, transmite Ultimelestiri.md cu referire la libertatea.ro.
În faţa jurnaliştilor, Emmanuel Macron şi Friedrich Merz au vorbit despre principalele obiective strategice ale Parisului şi Berlinului, la o zi după alegerea noului cancelar german în Bundestag.
Într-un moment în care ecosistemul european al apărării este chemat să se redreseze, confruntat cu retragerea americană din Europa şi cu ameninţarea rusă, chestiunile legate de cooperarea militară au ocupat un loc important.
Noul cancelar german a menţionat că doreşte să „discute cu Franţa şi Marea Britanie” despre chestiunea „descurajării” nucleare. Această discuţie este „văzută în mod explicit ca o completare a ceea ce avem deja cu partenerii noştri americani în cadrul NATO”, a adăugat Emmanuel Macron în cadrul unei conferinţe de presă comune.
„Vom da mandat miniştrilor noştri respectivi să înceapă această discuţie”. Nu este vorba „de a ne substituim garanţiilor de securitate oferite de Statele Unite Europei”, a precizat el.
Consolidarea „pilonului european al NATO”
În faţa spectaculoasei apropieri a administraţiei Donald Trump de Rusia şi a perspectivei unei retrageri americane din Europa, Friedrich Merz a chemat în februarie Parisul şi Londra, cele două puteri nucleare europene, la o discuţie pentru a vedea dacă Germania ar putea „beneficia de partajarea nucleară, cel puţin de securitatea nucleară”.
Consolidarea „pilonului european al NATO” nu slăbeşte Alianţa Nord-Atlantică, dimpotrivă, este o asumare mai mare a responsabilităţii de către europeni, a adăugat Emmanuel Macron.
„Este absolut firesc ca toate subiectele să fie discutate, inclusiv cel al descurajării nucleare, având în vedere istoria şi specificul nostru”, a spus el. „Pilonul european al NATO” nu slăbeşte Alianţa Nord-Atlantică, dimpotrivă, este o asumare mai mare a responsabilităţii de către europeni, a adăugat preşedintele francez. De la originea sa, descurajarea franceză se doreşte complet independentă şi se bazează pe aprecierea unui singur om, preşedintele, dacă există o ameninţare la adresa intereselor vitale ale ţării.
Vor fi dezvoltate noi capacități de apărare
În cadrul întâlnirii lor, prima după preluarea funcţiei de către Friedrich Merz, cei doi au discutat şi despre consolidarea cooperării în domeniul apărării, în contextul în care Parisul şi Berlinul îşi măresc bugetele militare.
„Vom accelera programele franco-germane şi vom dezvolta noi capacităţi”, în special în ceea ce priveşte viitoarele tancuri, avioane de luptă şi „rachetele cu rază lungă de acţiune”, a explicat şeful statului francez.
Două programe industriale majore sunt derulate între Franţa şi Germania, cu incertitudini persistente. Programul SCAF (sistemul de luptă aeriană al viitorului) are ca obiectiv dotarea forţelor franceze, germane şi spaniole cu un nou avion de luptă de nouă generaţie („NGF”, pentru care Dassault a fost desemnat constructor-şef) asistat de drone, până în 2040.
Următoarele etape ale dezvoltării sale rămân incerte pentru moment. Audiat în Adunarea Naţională franceză pe 9 aprilie, directorul general al Dassault-Aviation şi-a exprimat rezervele cu privire la proiect, declarând că „nu este uşor să înlături îndoielile când tu însuţi ai îndoieli”.
Tancul viitorului
Programul MGCS (Main Ground Combat System) are ca obiectiv dezvoltarea „tancului viitorului” franco-german. La jumătatea lunii aprilie, a fost creată o societate comună pentru proiect, denumită „MGCS Project Company GmbH”, care reuneşte KNDS, Rheinmetall şi Thales.
Lansat la iniţiativa guvernelor francez şi german, programul MGCS vizează înlocuirea, până în 2040, a tancurilor de luptă Leopard 2 şi Leclerc cu un sistem de luptă terestru multiplataformă.
În ceea ce priveşte artileria, Rheinmetall şi americanii de la Lockheed Martin au anunţat recent o colaborare pentru dezvoltarea unui „centru european de excelenţă” pentru producţia şi distribuţia diferitelor rachete, în inima Europei.
Acest anunţ, care implică un gigant american din sectorul apărării, a contrazis declaraţiile politice care cereau o Europă suverană în materie de apărare.
Prioritate absolută
La sfârşitul lunii februarie, Friedrich Merz a declarat încă o dată că „prioritatea absolută” este consolidarea apărării europene, astfel încât Vechiul Continent să ajungă „treptat la independenţă faţă de Statele Unite”. Pe termen scurt, Europa se confruntă însă cu probleme în domeniul armamentului, în special în ceea ce priveşte capacităţile cu rază lungă de acţiune.
Consiliul comun de apărare și securitate
Parisul şi Berlinul au convenit, de asemenea, să înfiinţeze un „consiliu franco-german de apărare şi securitate”. Acesta „se va reuni periodic pentru a oferi răspunsuri operaţionale la provocările strategice comune”, potrivit lui Emmanuel Macron.
Cele două ţări au decis, de asemenea, să „coordoneze” şi să împărtăşească analizele lor strategice şi să lanseze un „program franco-german de inovare în domeniul apărării pentru a permite inovaţiile disruptive necesare războiului de mâine”.
Europenii nu pot înlocui SUA
În conferinţa de presă, Emmanuel Macron a estimat, de asemenea, că Rusia lui Vladimir Putin „nu va respecta, fără îndoială” armistiţiul de trei zile pe care l-a decretat unilateral în conflictul cu Ucraina, între 8 şi 10 mai.
„Dincolo de cele trei zile promise, care probabil nu vor fi respectate, la fel ca şi cele precedente, oare preşedintele rus este în sfârşit serios? Oare a decis în sfârşit să-şi respecte cuvântul dat, în special cel dat în discuţiile cu administraţia americană? Asta este ceea ce ne interesează”, a declarat şeful statului francez. Europenii „nu pot înlocui” Statele Unite pentru a obţine şi garanta un armistiţiu între Ucraina şi Rusia, crede, la rândul său, Friedrich Merz.
„Războiul din Ucraina nu se va termina fără un angajament politic şi militar şi mai puternic din partea Statelor Unite, europenii nu pot înlocui acest angajament. Un viitor armistiţiu ar trebui garantat prin participarea Statelor Unite”, a punctat el.
Situația din Gaza, tot mai critică
Emmanuel Macron a afirmat, de asemenea, că situaţia din Gaza este în prezent „cea mai critică pe care am cunoscut-o vreodată”, afirmând că „deplasările forţate ale populaţiei” palestiniene avute în vedere de Israel sunt „o reacţie inacceptabilă”.
„Niciodată, niciodată atât de mult timp populaţiile nu au fost departe de îngrijiri medicale, în imposibilitatea de a scoate răniţii, departe de hrană, medicamente şi apă”, a deplâns preşedintele francez, adresând un nou apel către Israel să permită trecerea ajutorului umanitar către teritoriul palestinian.
Cu ochii pe India și Pakistan
Parisul şi Berlinul urmăresc „cu mare îngrijorare” confruntările dintre India şi Pakistan şi fac apel la „evitarea oricărei escaladări”, a afirmat cancelarul german Friedrich Merz în cadrul conferinţei de presă.
„Trebuie să păstrăm cu adevărat calmul, trebuie să dăm dovadă de reţinere şi raţiune pentru a evita orice escaladare în regiune”, a insistat noul şef al guvernului german.
