Comparativ cu 2023, numărul de medicamente antibacteriene aflate în dezvoltare a scăzut de la 97 la 90. Aceasta include atât medicamente noi, cât și metode experimentale, cum ar fi terapia cu bacteriofagi. Unele dintre propuneri au fost retrase din testele clinice din cauza eficienței insuficiente, transmite Ultimelestiri.md cu referire la point.md.
Cercetătorii subliniază că rezistența antimicrobiană apare în principal din cauza utilizării excesive a antibioticelor. În acest context, patogenii dobândesc capacitatea de a rezista tratamentelor concepute pentru a-i distruge, făcând tratamentul infecțiilor tot mai dificil sau chiar imposibil.
Cel mai frecvent agent patogen rezistent la medicamente în Marea Britanie este Stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA), cunoscut drept „superbacteria spitalicească”. În 2021, aceasta a provocat 130.000 de decese în țară, de două ori mai multe decât în 1990.
Din cele 90 de medicamente potențiale împotriva infecțiilor rezistente aflate în prezent în teste clinice, doar 15 sunt considerate „inovative”, adică sunt complet noi sau implică metode de tratament complet noi. Majoritatea celorlalte sunt modificări sau combinații ale antibioticelor existente, care anterior nu au demonstrat eficiență suficientă împotriva bacteriilor rezistente.
Raportul OMS subliniază că „sistemul de dezvoltare se confruntă cu o criză dublă – lipsa medicamentelor și lipsa inovației”. În plus, pentru 10 din cele 15 antibiotice „inovative” nu există date suficiente care să confirme absența rezistenței încrucișate, când rezistența la un medicament reduce eficiența altuia.
Experții notează că inteligența artificială (AI) poate revoluționa procesul de dezvoltare a noilor clase de antibiotice și poate deveni un instrument cheie în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.
Astfel, în august, oamenii de știință de la MIT au creat cu ajutorul AI generativ doi noi antibiotici, direcționați împotriva gonoreei și MRSA. Totuși, trecerea acestor descoperiri în testele clinice este dificilă din cauza lipsei finanțării adecvate.
OMS mai semnalează lipsuri importante în cercetări: necesitatea unor antibiotice noi pentru copii și a unor medicamente orale îmbunătățite pentru pacienții ambulatorii cu infecții mai ușoare, cauzate, de exemplu, de Escherichia coli, care poate provoca infecții urinare cronice și aproape incurabile.
Anul trecut, OMS a publicat o listă cu 24 de agenți patogeni „prioritari” care au demonstrat deja rezistență la antibiotice comune, inclusiv penicilină, vancomicină și ampicilină, și a cerut implicarea sectorului public și privat pentru a rezolva „piața blocată” a dezvoltării antibioticelor, întrucât cercetările actuale nu țin pasul cu creșterea rezistenței.
Economistul britanic Lord Jim O’Neill a declarat: „Nu e surprinzător, dar îngrijorător, că încă nu există stimulente și randament adecvat pentru marile companii farmaceutice să investească în crearea de noi antibiotice”.
Fenomenul a fost numit deja „pandemia tăcută” și cauzează anual peste un milion de decese la nivel global. Cercetătorii estimează că până în 2050 numărul acestora ar putea aproape să se dubleze – până la 1,9 milioane, deoarece agenții patogeni dezvoltă rezistența tot mai rapid.
