Potrivit publicației Politico, viitorul Parlament European ar putea să aibă mai mulți naționaliști extremiști decât populari europeni – actuala familie politică majoritară în forul de la Bruxelles, transmite Ultimelestiri.md cu referire la protv.ro.
Dacă în statele baltice și Slovenia este posibil votul online anticipat încă de marți, Olanda este prima țară în care s-au deschis secțiile de votare.
Sâmbătă se va vota în Letonia, Malta, Slovacia și Italia. Maratonul electoral va culmina duminică, atunci când vor vota majoritatea țărilor Uniunii, inclusiv Germania și Franța, cele două mari puteri economice ale blocului comunitar.
În Olanda este considerat favorit Partidul Libertății de extremă-dreapta, care a câștigat – surprinzător – și în legislativele din noiembrie anul trecut. Deși a renunțat la intenția de a organiza un referendum obligatoriu privind o ieșire a Olandei din Uniunea Europeană, agenda lui Geert Wilders rămâne una apasat eurosceptic.
Maria Demertzis, Senior Fellow la grupul de reflecție Bruegel: "Este cert că, prin aceste alegeri, Europa va vira la…. dreapta. Întrebarea este cât de mult?".
Georgia Meloni, premierul Italiei: "De voi depinde să decideți dacă Europa ar trebui să continue să sufere din cauza imigrației necontrolate".
Geert Wilders, liderul Partidului Libertății: "Dacă vrei să schimbi politica de azil, trebuie să te rupi de influența Uniunii Europene cu toate directivele de care suntem legați. De aceea, ca să schimbi lucrurile, trebuie ai o prezență importantă în Parlamentul European".
Bărbat: "Alegerile precedente au arătat că oamenii s-au săturat de acest sistem, așa că lucrurile trebuie să se schimbe. Dar nu cred că viziunea domnului Wilders e cea potrivită".
Publicația Politico a proiectat o hartă care ne arată cu mov închis țările in care extremiștii sunt deja la putere, cu roz, țările unde mai mult ca sigur vor ajunge la putere și, în fine, cu portocaliu statele unde vor fi măcar pe locul 2.
În Franța, de pildă, partidul de extremă dreapta Reunirea Națională este de așteptat să câștige o treime din numărul total de voturi ceea ce înseamnă dublu față de adversarul său principal, partidul de guvernământ al președintelui Macron, Renașterea.
În Germania, în pofida numeroaselor scandaluri, radicalii de la AfD se îndreaptă vertiginos către locul 2, înaintea oricăruia dintre partidele din coaliția cancelarului Olaf Scholz.
Și în Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Frații Italiei, este fruntaș, la mare distanță de restul.
Șocul pe care îl vor declanșa rezultatele acestor alegeri va fi resimțit din plin când se va constata că partide considerate până nu de mult toxice, cu care nu se poate lucra, nu vor mai fi doar la ușa Parlamentului European, ci chiar în sala de plen și nu vor mai putea fi ignorate, spun cei de la Politico. În vreme ce dreapta radicală se manifestă în diverse nuanțe, ceea ce îi unește este o viziune comună asupra lumii centrată pe un stat național etnic, ostilitate împotriva migranților, mai ales dacă sunt musulmani, și scepticism împotriva organizațiilor supranaționale precum Uniunea Europeană, Națiunile Unite sau chiar NATO.
După alegeri, cei 720 parlamentari se vor împărți în grupuri politice. Nu va conta partidul din care fac parte, ci ideologia. În prezent, sunt două grupuri de extremă dreapta, nu sunt majoritare, dar sondajele arată că ar putea câștiga peste 160 de locuri. România are în total 33 de europarlamentari. Este a șasea țară ca mărime din Parlament. În scenariul în care vor atinge maximul din sondajele preelectorale, o treime din deputații români ar putea veni din partide cu discursuri considerate de extremă dreapta. Mesajul Parlamentului European este unul singur: folosește votul sau alții vor decide pentru tine.
