Cardinalul Njue, în vârstă de 79 de ani, fost arhiepiscop de Nairobi, ar fi trebuit să se alăture celor 133 de cardinali veniți din peste 70 de țări, care, începând de azi, se vor închide în Capela Sixtină pentru a delibera — departe de privirile și influențele lumii exterioare — asupra viitorului lider al Bisericii Catolice, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Într-un interviu acordat publicației Daily Nation, cardinalul kenyan a declarat sec: „Cei care participă la alegeri primesc invitații oficiale. Eu nu am primit niciuna. Dacă nu voi fi acolo, nu este pentru că aș avea probleme de sănătate”. Declarația a fost imediat preluată de presa italiană, care a vorbit despre o „misterioasă excludere” ce alimentează speculații și tensiuni.
Oficial, Vaticanul a transmis, printr-un purtător de cuvânt, că „eminenta sa cardinalul Njue a fost invitat, dar nu participă din cauza stării precare de sănătate”. Ulterior, și Arhidieceza din Nairobi a emis un comunicat care susține această versiune, adăugând: „Vă rugăm să vă rugați pentru sănătatea cardinalului nostru”.
Însă contradicția între cele două poziții a lăsat loc de interpretări. Un comentator de la La Stampa a punctat: „Este o situație neobișnuită. Cardinalul susține că nu este bolnav și că nu a fost chemat, Vaticanul spune contrariul. Cine nu spune tot adevărul?”
Situația devine cu atât mai complexă cu cât, la începutul lunii, Vaticanul a corectat vârsta cardinalului Njue în Annuario Pontificio, schimbând anul nașterii din 1944 în 1946 — modificare care îl menține sub pragul de vârstă (80 de ani) stabilit pentru electori. O altă modificare similară l-a vizat pe cardinalul burkinabe Philippe Quedraogo, a cărui dată de naștere a fost ajustată pentru a-l include printre votanți.
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât cardinalul Njue este considerat un reprezentant al aripii conservatoare din Biserică, apropiat de viziunea tradiționalistă promovată de Papa Benedict XVI, cel care l-a creat cardinal în 2007. Absența sa dintr-un conclav care ar putea decide între o continuare a reformelor inițiate de Papa Francisc sau o revenire la o linie doctrinară mai strictă capătă, astfel, semnificații strategice.
Între timp, cei 133 de cardinali s-au instalat în Casa Santa Marta, în interiorul Vaticanului, unde vor rămâne pe perioada conclavului, izolați complet de lumea exterioară. Accesul la telefoane mobile și internet a fost tăiat, iar Capela Sixtină a fost verificată împotriva dispozitivelor de interceptare. De la ora 15:00, semnalul telefonic va fi complet blocat.
Ceremonia solemnă de deschidere a conclavului a avut loc în această dimineață în Bazilica Sf. Petru, fiind condusă de cardinalul Giovanni Battista Re. După-amiază, cardinalii vor intra în Capela Sixtină, unde va fi rostit tradiționalul „Extra omnes!” — moment în care toți cei care nu au drept de vot vor fi obligați să părăsească încăperea. Ușile se închid, iar votul începe.
Vor avea loc patru voturi pe zi — două dimineața și două după-amiaza — până când un candidat va obține cel puțin două treimi din sufragii. Rezultatul fiecărei sesiuni va fi anunțat lumii prin faimosul fum ce se ridică din coșul Capelei: negru pentru indecizie, alb pentru alegerea unui nou Papă.
Favoritul momentului pare a fi cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului și numărul doi al Papei Francisc, despre care se spune că ar avea deja sprijinul a aproximativ 50 de cardinali.
În conclavul din 2013, alegerea lui Francisc a durat două zile. Dar în istoria Bisericii nu au lipsit nici conclavuri-maraton: cel mai lung a durat aproape trei ani, în 1294.
Deși procesul este bine reglementat, incidente precum cel al cardinalului Njue atrag atenția asupra opacității procedurilor și asupra tensiunilor interne ale Bisericii Catolice, care — în pragul unei noi alegeri — trebuie să facă față nu doar unei tranziții spirituale, ci și unei perioade marcate de fricțiuni, reforme controversate și provocări globale.
