Autorii cercetării consideră că descoperirile lor ar putea fi folosite pentru a ajuta la identificarea pacienților cu un risc mai mare de a muri din cauza factorilor sociali și pentru a dezvolta intervenții mai eficiente pentru a combate riscul crescut de deces asociat cu izolarea socială, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Risc de deces asociat cu 39% mai mare
Deși cercetările anterioare au identificat asocieri între decesele din orice cauze, pe de o parte, și „sentimentul de singurătate" și faptul de a trăi singur, pe de altă parte, impactul combinat al diferitelor tipuri de interacțiune socială asupra mortalității a fost neclar.
La acest nou studiu, pentru a investiga asocierea dintre mortalitate și cinci tipuri de interacțiune socială, cercetătorul Hamish Foster și colegii săi au folosit date de la 458.146 de adulți cu o vârstă medie de 56,5 ani, recrutați la UK Biobank între 2006 și 2010.
Subiecții au răspuns, în cadru unui chestionar, la întrebări despre cinci tipuri de interacțiune socială: cât de des au putut să se confeseze cuiva apropiat și cât de des s-au simțit singuri (măsuri subiective); cât de des au fost vizitați de prieteni și familie, cât de des au participat la o activitate de grup săptămânală și dacă au trăit singuri (măsuri obiective).
După o perioadă medie de urmărire de 12,6 ani, autorii au constatat că toate cele cinci tipuri de interacțiune socială au fost asociate în mod independent cu mortalitatea din orice cauză.
Asocierea cea mai puternică a fost în cazul persoanelor care nu au fost niciodată vizitate de prieteni sau de familie, care aveau un risc de deces asociat cu 39% mai mare.
Ce au constatat cercetătorii în cazul persoanelor care au primit vizite
Participanții care au primit vizite ale prietenilor sau ale familiei cel puțin o dată pe lună au avut un risc asociat crescut de mortalitate semnificativ mai mic.
Concluzia cercetătorilor a fost că există un potențial efect protector din partea acestei interacțiuni sociale.
Singurătatea poate fi chiar mai rea pentru sănătatea inimii decât o dietă proastă sau fumatul, concluzionează Yahoo! Life, citând același studiu.
Datele din eșantionul de la UK Biobank nu sunt însă pe deplin reprezentative pentru populația generală a Regatului Unit, iar măsurile de interacțiune socială pe care cercetătorii le-au evaluat au fost auto-raportate și relativ simple, avertizează autorii studiului
Cercetările ulterioare ar putea însă investiga efectele altor tipuri de interacțiune socială asupra mortalității sau ar putea explora cât de multă schimbare într-un tip de interacțiune este necesară pentru obținerea unor beneficii semnificative în cazul persoanele izolate social, sugerează autorii studiului.
Imunitate mai slabă, probleme cardiovasculare, declinul cognitiv
Amintim că Marea Britanie a numit, în premieră, în 2018, un ministru pentru singurătate, după ce studiile au arătat că lipsa unor anumite tipuri de conexiuni sociale este legată de o sănătate mintală precară și chiar de o sănătate fizică precară.
Îngrijorările au crescut după ce s-a constatat că persoane care duc lipsă de activități sociale se pot confrunta cu un risc mai mare de a muri prematur. Pot avea o imunitate mai slabă, probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, și cu declinul cognitiv.
De asemenea, persoanele însingurate par să aibă mai multe obiceiuri nesănătoase, precum fumatul, consumul de alcool în exces și mai mult sedentarism.
Impactul singurătății asupra sănătății fost comparat, în cadrul unui studiu, cu fumatul a 15 țigări pe zi.
Persoanele vârstnice sunt cele mai afectate de izolarea socială și singurătate.
Nu doar vârstnicii sunt singuri
O cercetare realizată în 142 de țări, publicată recent arată că aproape 1 din 4 adulți a declarat că se simte foarte sau destul de singur, iar singurătatea afectează și copiii.