Aproape un milion de tineri britanici cu vârste între 16 și 24 de ani erau NEET (nu urmau studii, nu erau angajați și nu participau la programe de formare) în perioada iulie–septembrie 2025, potrivit datelor publicate de Office for National Statistics (ONS), transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Situația a fost catalogată drept o criză, iar guvernul britanic a lansat în decembrie o analiză independentă privind fenomenul NEET, coordonată de fostul ministru laburist al sănătății, Alan Milburn. Un element îngrijorător evidențiat de raportul ONS este faptul că aproape 600.000 dintre tinerii șomeri nu căutau activ un loc de muncă.
Obstacolele tinerilor în găsirea jobului
Pe piața muncii, tinerii se confruntă cu mai multe obstacole simultan. Inteligența artificială reduce numărul pozițiilor de nivel entry-level, concurența pentru joburi este extrem de ridicată, iar oferta de locuri de muncă este în scădere.
Potrivit Institute for Student Employers, peste 1,2 milioane de aplicații au fost depuse anul trecut pentru doar 17.000 de posturi destinate absolvenților. În paralel, numărul posturilor vacante a scăzut cu aproape 10% față de anul precedent, ajungând la 729.000 în intervalul septembrie–noiembrie.
Raportul ONS arată că, între august și octombrie, existau 2,5 persoane șomere pentru fiecare loc de muncă vacant, față de 1,8 cu un an înainte.
Dincolo de datele economice, angajatorii și experții susțin că mulți tineri nu sunt suficient de bine pregătiți pentru intrarea pe piața muncii. Alan Milburn a declarat pentru The Times că angajatorii constată frecvent că tinerii „nu sunt pregătiți pentru muncă” la intrarea într-un job full-time după terminarea școlii. Lipsa experienței profesionale și neconcordanța dintre ceea ce se predă în școli și cerințele reale ale pieței muncii sunt invocate ca probleme structurale.
Impactul pandemiei asupra tinerilor
Organizația caritabilă Shaw Trust, care sprijină integrarea profesională, subliniază impactul major al pandemiei asupra dezvoltării sociale a Generației Z.
Julie Leonard, director de impact al organizației, a explicat într-un interviu pentru CNBC Make It că învățarea online și izolarea din perioada lockdown-ului au creat un deficit de socializare, în special pentru tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani. Aceștia au pierdut ani esențiali de educație față în față, experiență practică, formare a competențelor de muncă și dezvoltare a abilităților sociale.
Abilitați precum lucrul în echipă, comunicarea, respectarea instrucțiunilor sau asumarea responsabilității sunt considerate fundamentale pentru a fi „pregătiți pentru muncă”, însă mulți tineri nu au avut ocazia să le dezvolte.
Leonard arată că lipsa interacțiunilor directe, inclusiv a rutinei de a ajunge la timp la școală sau la serviciu, a contribuit la menținerea tinerilor într-o zonă de confort greu de depășit.
Alan Milburn subliniază că vina nu poate fi pusă pe umerii tinerilor, în condițiile în care oportunitățile de muncă pentru adolescenți au scăzut constant. El a remarcat declinul accentuat al joburilor de weekend pentru tinerii de 16–17 ani, o experiență comună generațiilor anterioare, care oferea nu doar venituri, ci și primele lecții despre disciplina muncii și funcționarea unui colectiv profesional.
Aceeași idee este susținută de Julie Leonard, care consideră că activități precum babysitting-ul, munca ocazională în grădinărit sau distribuirea de ziare reprezentau pași esențiali în acomodarea cu regulile unui loc de muncă. Dispariția acestor etape intermediare a creat un gol dificil de recuperat.
Problema este recunoscută și de marii angajatori. Companii din grupul Big Four, precum KPMG și PwC, au semnalat că cei mai tineri angajați ai lor au dificultăți legate de eticheta profesională, comunicare și colaborare.
PwC a introdus în 2025 programe de formare pentru creșterea rezilienței noilor absolvenți, punând lipsa competențelor umane pe seama pandemiei.
KPMG a lansat încă din 2023 sesiuni dedicate abilităților soft, inclusiv lucrul în echipă și prezentările.
În acest context, experții recomandă revenirea la metode mai directe de căutare a unui loc de muncă. Julie Leonard sugerează ca tinerii să meargă personal cu CV-ul la potențiali angajatori, în loc să trimită exclusiv aplicații online, deseori filtrate automat de sisteme bazate pe inteligență artificială.
Această abordare ar putea fi mai eficientă în cazul afacerilor locale, barurilor, cafenelelor sau firmelor mici și mijlocii, unde interacțiunea directă cu un manager poate deschide uși care rămân închise în mediul digital.
