Potrivit unui raport publicat de Kyiv Post, decizia de a încheia desfășurarea Diviziei 101 Aeropurtate vine într-un moment în care agresiunea Rusiei în regiunea Mării Negre se intensifică, iar aliații NATO se confruntă cu presiuni tot mai mari să rămână în stare de alertă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la antena3.ro.
Pentagonul a prezentat această mişcare ca o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific, dar criticii susţin că momentul nu putea fi ales mai prost şi contrazice propria doctrină a Casei Albe, „pace prin forţă”.
„Momentul nu putea fi mai prost”
Veterans On Duty (VOD), un grup care pledează pentru securitate naţională, condus de foşti membri ai armatei, a emis o declaraţie în care condamnă decizia Pentagonului. În fruntea mişcării împotriva retragerii se află Jeremy Hunt, fost căpitan al serviciilor de informaţii ale armatei americane, care a servit în Europa de Est şi care acum conduce VOD.
Într-un interviu acordat vineri ziarului Kyiv Post, Hunt a avertizat că decizia retragerii americane transmite un semnal dezastruos chiar în momentul în care Putin testează hotărârea NATO.
„Este un element esenţial pentru descurajarea lui Putin – iar momentul nu putea fi mai prost”, a spus Hunt, adăugând: „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea ţărilor de pe flancul estic”.
Hunt consideră că leadershipul american se bazează în esenţă pe prezenţă: „Este vorba despre a fi acolo pentru a descuraja şi a linişti. Nu pot să mă gândesc la un alt moment în care ar fi fost mai important să le arătăm aliaţilor noştri din regiune că suntem aici şi că îl descurajăm pe Putin într-un moment în care acesta este mai avântat ca niciodată în multe privinţe”, a subliniat el.
În final, Hunt susține că decizia Pentagonului nu reprezintă doar o eroare tactică, ci și o retragere simbolică. El explică că prezența militară americană în Europa de Est a avut întotdeauna o dublă funcție: să fie forță de instruire pentru aliați și avertisment vizibil pentru Moscova.
„Când instruiau forțele ucrainene în 2016, nu era doar despre tactică,” și-a amintit el, explicând că era un semnal pentru Putin că SUA stă ferm pe poziția lor privind suveranitatea aliaților.
Retragerea acum transmite exact mesajul opus – că „ridicăm garda în timp ce Putin este mai îndrăzneț ca niciodată,” a insistat Hunt.
Alimentarea tensiunii, nu găsirea păcii
Brigada 2 de Infanterie a Diviziei 101 Aeropurtate, staționată în România din 2022, se va întoarce la baza sa din Kentucky, fără a fi anunțat un înlocuitor.
Oficialii americani au subliniat că nivelul trupelor din Polonia și statele baltice va rămâne neschimbat, însă surse militare europene au declarat pentru Kyiv Post că se așteaptă reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria și Slovacia până la mijlocul lunii decembrie.
Pentru veteranii precum Hunt, decizia riscă să creeze un vid într-o regiune deja pregătită pentru escaladare.
În ultimele săptămâni, au existat incursiuni tot mai frecvente ale dronelor și aeronavelor ruse în spațiul aerian al membrilor NATO precum România, Polonia și Estonia – un tipar care, potrivit lui Hunt, subliniază „imediata” amenințare.
O invitație la greșeli de calcul
Decizia a neliniștit guvernele din Europa de Est, deja îngrijorate de angajamentul fluctuant al SUA față de NATO.
Hunt a explicat că retragerea brigăzii va provoca inevitabil „neliniște” în rândul aliaților precum România și Polonia, care ar putea începe să se întrebe dacă angajamentul Washingtonului față de Articolul 5 – piatra de temelie a pactului de apărare mutuală NATO – este cu adevărat solid.
„Când începem să retragem brigăzi, aliații se întreabă natural: este acesta începutul a ceva mai mare? Este un semnal că urmează și altele?” a spus el. „Nu ne putem permite acest tip de incertitudine pe flancul estic al NATO – nu acum”.
Pentagonul a promis clarificări suplimentare în săptămânile următoare, însă scepticismul crește la Capitol Hill. Mai mulți senatori importanți, inclusiv președinții republicani ai Comitetelor pentru Forțele Armate din Senat și Camera Reprezentanților, au criticat decizia, afirmând că „trimite semnalul greșit către Rusia” și „subminează descurajarea într-un moment critic”.
Unii oficiali americani au susținut în mod privat că armatele europene sunt acum într-o formă mai bună decât înainte de invazia completă a Ucrainei de către Rusia, permițând Washingtonului să „predea ștafeta”.
Hunt nu contestă că s-au făcut progrese, dar avertizează că pregătirea nu trebuie confundată cu echivalența.
„Aplaud aliații noștri europeni – România, în special – pentru creșterea cheltuielilor de apărare și investițiile în armatele lor,” a spus el, adăugând însă că aliații mai puternici nu sunt un motiv de retragere – ci un motiv să consolidăm parteneriatul. „Trebuie să întărim Flancul Estic, nu să reducem vizibilitatea noastră,” a subliniat el.
