Potrivit Jurnalului pentru afaceri internaționale al Georgetown University, scrutinul poate fi citit ca momentul în care Bruxelles-ul și-a rescris, pragmatic, manualul de diplomație cibernetică, pentru a preveni coordonat amenințările hibride, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
În acest context, diplomația cibernetică nu mai înseamnă doar cooperare tehnică sau schimb de bune practici, ci implică utilizarea coordonată a instrumentelor politice, economice și digitale pentru protejarea proceselor democratice. Spre deosebire de abordările tradiționale, obiectivul nu se limitează la apărarea infrastructurii IT, ci se extinde la prevenirea capturării spațiului informațional și a influențării comportamentului electoral.
Potrivit raportului OSCE/ODIHR, scrutinul s-a desfășurat într-un climat competitiv, însă puternic afectat de interferențe externe, utilizarea resurselor financiare ilicite și tentative sistematice de manipulare a alegătorilor. Astfel de imixtiuni nu vizează doar rezultatul imediat al alegerilor, ci subminează pe termen lung încrederea publică în mecanismele democratice.
Dimensiunea digitală a fost centrală: potrivit Mazebolt, infrastructura electorală și mediatică a Moldovei a fost vizată de atacuri cibernetice de tip DDoS chiar în zilele premergătoare votului, cu scopul de a bloca accesul la informație și de a genera haos operațional.
Tot atunci, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru IPN și publicația franceză Le Figaro că mii de routere Wi-Fi din locuințele cetățenilor au fost compromise pe 24 septembrie. Potrivit acestuia, atacul a avut ca scop utilizarea acestor rețele infectate pentru a lansa, în ziua scrutinului, atacuri cibernetice asupra serverelor și infrastructurii Comisiei Electorale Centrale, cu intenția de a bloca activitatea instituției.
Tipologia acestor atacuri este familiară spațiului est-european, fiind documentată anterior în Ucraina, Georgia și țările baltice. Analizele Stratcom arată că astfel de operațiuni urmăresc sincronizarea atacurilor cibernetice cu momente politice-cheie, pentru a amplifica percepția de instabilitate și incapacitate instituțională.
Răspunsul Uniunii Europene a fost însă diferit față de ciclurile electorale anterioare. Potrivit Comisiei Europene, serviciile comunitare și autoritățile de la Chișinău au realizat teste de rezistență împotriva amenințărilor hibride digitale, anticipând scenarii de atac și pregătind măsuri de contracarare.
