Pentru a debloca situația, reprezentanții Adunării Populare propun adoptarea unei „legi temporare”, care să permită desemnarea unei componențe provizorii a Consiliului Electoral Central de la Comrat, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Proiectul este inițiat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghi Leiciu, și prevede constituirea unei autorități electorale temporare, formată din nouă membri:
- trei propuși de Adunarea Populară;
- trei de executivul local;
- trei de instanța de la Comrat.
Leiciu afirmă că noua structură ar avea mandat limitat, doar pentru organizarea alegerilor legislative locale, iar legea și-ar pierde valabilitatea după clarificarea litigiilor juridice.
„Acest proiect ar putea debloca situația actuală”, a declarat Leiciu.
Totuși, nu este clar când documentul va fi examinat și votat în plenul Adunării Populare.
Criza a fost generată în 2023, când autoritățile din Comrat au dizolvat vechea componență a CEC Găgăuzia, fără a institui una nouă. Decizia a fost contestată în instanță de Oficiul Comrat al Cancelariei de Stat, iar procesul urmează să ajungă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) pe 28 noiembrie.
În lipsa unei autorități electorale legitime, nu a fost stabilită data alegerilor pentru noul legislativ local. Surse din administrația de la Comrat recunosc că scrutinul ar putea avea loc abia în prima jumătate a anului 2026.
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Pavel Postică, a criticat ideea unei autorități electorale temporare, calificând-o drept „o soluție foarte nepotrivită”.
„În funcție de soluția CSJ, ne vom putea expune pe marginea acestui caz. La moment, inițiativa Comratului este una foarte nepotrivită. Singura soluție corectă este cea care va veni prin decizia instanței supreme”, a precizat Postică.
Proiectul de lege a fost făcut public pe 24 octombrie, la doar o zi după vizita inopinată la Comrat a directorului SIS, Alexandru Musteață. Acesta s-a întâlnit cu reprezentanți ai administrației locale, interesându-se de situația electorală și de activitatea postului public Gagauziya Radio Televizionu (GRT).
La scurt timp după vizită, Comratul a anunțat crearea unui grup de lucru pentru „asigurarea funcționalității autonomiei” și consolidarea cooperării dintre Adunarea Populară și Parlamentul Republicii Moldova.
Președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, a anunțat recent că alegerile ar putea avea loc în martie 2026, însă Leiciu nu exclude ca scrutinul să fie organizat mai devreme, dacă vor fi eliminate blocajele legale.
Adunarea Populară a Găgăuziei este alcătuită din 35 de deputați, aleși prin vot uninominal, câte un deputat la 5.000 de alegători. Legea prevede ca fiecare localitate din autonomie să fie reprezentată de cel puțin un deputat.
Puținele voci de opoziție din Adunarea Populară susțin că blocajul electoral a fost provocat intenționat. Deputatul găgăuz Alexandr Tarnavski a declarat că majoritatea controlată de oligarhul Ilan Șor ar fi preferat amânarea alegerilor, întrucât un scrutin în această toamnă ar fi fost nefavorabil politic.
