Propunerea, care ar permite președintelui țării să impună decizii executabile din partea acestui organ, a fost criticată de Iulian Groza, directorul executiv al IPRE și fost membru al CSS. Groza susține că proiectul ar trebui îmbunătățit pentru a clarifica ce tip de decizii pot deveni obligatorii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
„În România, care este un stat semi-prezidențial, CSS poate emite decizii obligatorii doar în domeniul securității naționale și apărării, iar orice decizie care încalcă drepturile omului poate fi contestată în justiție. Același mecanism trebuie să fie stabilit și în legea noastră”, a declarat Groza.
Un alt punct de dispută este legat de sancțiunile penale prevăzute pentru cei care refuză să execute deciziile CSS. Groza consideră că sancțiunile ar trebui regândite și ierarhizate pe nivele administrative, contravenționale și penale.
Totodată, Dinu Plîngău, președintele Partidului Platforma DA, a criticat proiectul de lege, considerând că în condițiile în care guvernul este condus de un partid majoritar, prevederile de obligativitate a executării deciziilor CSS sunt lipsite de sens. Plîngău consideră că aceste prevederi sunt neconstituționale și a subliniat că acestea au generat nemulțumiri în rândul opiniei publice.
În schimb, deputatul PAS, Andrian Cheptonar, a susținut că proiectul de lege a fost elaborat de un grup de experți și a declarat că își va asuma responsabilitatea pentru semnarea acestuia, în ciuda criticilor aduse de Plîngău.
De menționat că Consiliul Suprem de Securitate, prezidat de șefa statului Maia Sandu, ar putea căpăta atribuții extinse, devenind organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, cu competențe executive și de control. Prevederile apar într-un proiect de lege elaborat de deputatul PAS Lilian Carp, supus consultărilor publice.
Potrivit inițiativei legislative, deciziile CSS ar deveni obligatorii pentru autoritățile publice, iar nerespectarea acestora – sau obstrucționarea lor – ar urma să fie pedepsită penal. Sancțiunile ar putea ajunge până la cinci ani de închisoare.
Textul propus include o nouă definiție a amenințărilor hibride și extinde instrumentele prin care statul poate interveni în situații de risc, inclusiv prin colaborare de lungă durată între instituții.
