Potrivit expertului Igor Boțan cererea de aderare a unei țări la UE este de obicei o scrisoare oficială semnată de cea mai înaltă autoritate executivă a țării, președinte sau prim-ministru, în care țara își exprimă angajamentul de a respecta și de a promova valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană și de a întreprinde toate demersurile necesare, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Ipn.md.
„Tratatul privind Uniunea Europeană (articolul 49) stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o țară candidată pentru a deveni stat membru: orice stat european care respectă valorile comune ale statelor membre și se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii Europene. Aceste valori includ demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectul pentru drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților. Așa prevede articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Cererea se depune la Consiliul European, iar Parlamentul European și parlamentele naționale sunt notificate despre depunerea unei astfel de cereri”, explică Igor Boțan.
Expertul a menționat că o țară primește statutul de „țară candidată” din partea Consiliului European, pe baza unui aviz al Comisiei Europene, întocmit în urma cererii țării de aderare la Uniunea Europeană. Acest statut nu conferă țării dreptul automat de a adera la UE.
„Negocierile de aderare se referă la condițiile în care țara va fi admisă în cadrul Uniunii Europene și se concentrează pe adoptarea și punerea în aplicare a corpului de drept al UE (acquis-ul). Scopul este ca țara candidată să îndeplinească condițiile de aderare, adesea denumite „criteriile de la Copenhaga””, a mai spus Boțan.
Deputatul din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, Mihail Druță, este de părere că integrarea europeană constituie chintesența politicii interne și externe a actualei guvernări.
Potrivit lui, în 2021, când PAS a câștigat alegerile parlamentare, formațiunea și-a asumat față de popor angajamentul să depună cererea de aderare la UE către anul 2025.
„Dar evenimentele din țară și din lume au fost de așa natură astfel încât cererea a fost depusă mai devreme, anticipat. Nu este un secret că anticiparea depunerii cererii a fost cauzată de situația regională de securitate. Atunci când la 24 februarie 2022 s-a declanșat agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, atenția întregii lumi s-a concentrat asupra regiunii noastre”, a susține parlamentarul.
Mihail Druță consideră că în acele zile dramatice, Kievul a făcut diferite declarații, inclusiv de aderare de urgență la NATO, aderarea conform unei proceduri accelerate la UE. După câteva zile a depus cerere și Georgia, și Republica Moldova.
„Nu avem dreptul să facem declarații că aderarea noastră, pașii pozitivi pe care i-am făcut pe calea integrării europene se datorează exclusiv războiului din Ucraina. Nu este adevărat. Război a fost și până la 2022. Practic acest război s-a declanșat în 2014 cu acapararea Crimeii de către regimul de la Kremlin, dar nu a depus nimeni cerere atunci. Război a fost și în Georgia în 2008 și nimeni nu a depus cerere de aderare la UE. A fost un rezultat atât al factorilor interni, cât și al factorilor externi”, a menționat deputatul.
Potrivit lui, război există și pentru Belarus, dar această țară nu aderă la Uniunea Europeană. Și aici se conturează în prim plan factorul intern, fiind vorba despre natura guvernării din țară.
„S-a lucrat mult, eficient. Din punct de vedere extern, noi am fost fericiți să avem în fruntea statului un politician cum este Maia Sandu, care a dat dovadă de-a lungul anilor de un atașament fără rezerve la valorile democrației liberale occidentale, care stau la baza constituirii și funcționării Uniunii Europene. A demonstrat acest lucru atât în plan intern, cât și externe. La fel, am fost fericiți că în fruntea Ministerului de Externe a fost Nicu Popescu, care este apreciat la Bruxelles, la București și care a reușit să promoveze o politică foarte eficace”, a mai spus Mihail Druță.
Dinu Plîngău, președintele Platformei DA, reprezentant al Blocului Politic și Electoral, a declarat că despre integrarea europeană societatea vorbește de foarte mulți ani, încă din perioada guvernării Partidului Comuniștilor. Discuțiile au avansat în momentul în care o bună parte din cetățenii moldoveni au migrat în statele europene, unde au văzut un model de viață avansat. Respectiv, această aspirație a fost transmisă și cetățenilor rămași în țară, cărora le-a fost cumva schimbată paradigma percepțiilor.
„De-a lungul istoriei evident sunt circumstanțe sau obiective care sunt pe moment greu de realizat, însă se creează circumstanțe care permit realizarea, în funcție de un anumit context regional. În momentul în care a fost declanșat războiul de către Federația Rusă în Ucraina, evident s-a produs o polarizare în zonă. Culoarea gri a fost ștearsă și respectiv, societatea, oamenii, în special țările, au avut de făcut o alegere. Fie se aliniază statelor lumii civilizate, cum ar fi statele membre ale Uniunii Europene, statele occidentale, fie sunt de partea agresorului”, a precizat președintele Platformei DA.
În opinia sa, această facilitare sau oportunitate de înaintare a cererii de aderare a apărut și grație contextului politic în regiune și circumstanța externă a fost principalul factor în care au fost luate decizii politice mult mai rapide.
De asemenea, circumstanța externă a schimbat și percepția, atât a societăților statelor membre UE, cât și a politicienilor, care erau sub o presiune mare din partea electoratului din acestea state, văzând atrocitățile din Ucraina.
„Al doilea factor este cel intern, pentru că nu este suficient să ai doar o oportunitate externă de a depune această cerere, dar și să ai la conducerea statului politicieni care sunt gata să întocmească această scrisoare cu intenția de a adera la UE. A fost un factor important – guvernarea declarată proeuropeană”, susține Dinu Plîngău.
Potrivit lui, această cerere nu a fost depusă imediat cum au parvenit oportunitățile externe, dar a fost o mică ezitare din partea guvernării, luând în calcul și tentative de a scoate anumite avantaje politice.
„Probabil, a avut loc o anumită analiză legată de duetul sau de luarea Republicii Moldova într-un tandem cu Ucraina. Or, acest tandem, la etapă inițială, ne avantaja pe avansarea relațiilor cu partenerii europeni. Însă toată lumea conștientizează că războiul din Ucraina poate dura, procesul de reabilitare post-război poate dura și mai mult. Acum urmează un proces mult mai complicat, ce ține nu doar de voința politică la nivel de UE sau de la Chișinău, dar de niște condiționalități pe care statul trebuie să le execute în această cale”, a mai spus Dinu Plîngău.
Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană şi-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar pe 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de ţară candidată. La sfârşitul anului trecut, pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană.
