Numele lui Oleg Pruteanu a apărut de-a lungul anilor în mai multe dosare penale. În 2017, Ministerul de Interne de la Moscova a efectuat percheziții ample în cadrul acestui dosar, în care Pruteanu este suspectat de implicare în rețele transfrontaliere de droguri, transmite Ultimelestiri.md cu referire la telegraph.md.
Surse din instituțiile de drept din Republica Moldova au declarat pentru Independent că dosarul penal intentat în Federația Rusă este folosit ca mijloc de șantaj asupra lui Pruteanu de către serviciile secrete ruse. Acesta ar fi sub controlul FSB, iar activitatea grupării pe care o conduce s-ar încadra într-un plan mai amplu de destabilizare politică, în contextul alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie 2025.
Pe 30 iulie, după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate, Maia Sandu a avertizat că grupările criminale din Republica Moldova, inclusiv cea condusă de „Borman”, acționează sub coordonarea directă a lui Caramalac, descris ca un „pion FSB”.
„Grupările criminale, între care și așa-numitul ‘grup Borman’, sunt parte a unei rețele coordonate de Federația Rusă, care vizează destabilizarea țării în perioada electorală”, a declarat Sandu.
La o zi după aceste declarații, Oleg Pruteanu și avocata sa, Ala Raețchi – care este și soacra sa – au apărut într-un interviu difuzat de jurnalista Julieta Savițchi. Potrivit Independent, soțul acesteia, Anatol Mătăsaru, administrează canalul de TikTok „TheSovietCocaineUnion”, unde sunt publicate informații transmise direct de Pruteanu.
Aceleași surse din instituțiile de aplicare a legii afirmă că, recent, Pruteanu ar fi cumpărat în jur de 80 de automobile de la două companii auto din Chișinău. Aceste vehicule ar urma să fie folosite în acțiuni de destabilizare, inclusiv în eventuale proteste coordonate sau intervenții stradale, în perioada preelectorală.
Conform informațiilor publicate, interlopul circulă prin Chișinău escortat de un grup de 7–8 bodyguarzi cu antecedente penale, cunoscuți în mediile criminale pentru implicarea în trafic de droguri și șantaj.
Cu toate că Maia Sandu a adus acuzații directe și a avertizat public asupra riscurilor de destabilizare, instituțiile de forță – SIS, CNA, MAI și Procuratura Generală – nu au reacționat vizibil până la acest moment. Independent remarcă faptul că, la aproape o săptămână de la declarațiile președintelui, nu există informații despre vreo acțiune procedurală inițiată în baza acestor semnale.
Între timp, rețelele folosite de grupările interlope rămân active, iar tăcerea autorităților alimentează suspiciuni privind capacitatea sau voința de a reacționa la amenințările cu potențial destabilizator venite din interior, dar coordonate din exterior.
