Potrivit lui Nicolae Negru, declarația șefei statului, chiar dacă a fost formulată ca o opțiune personală în cazul unui eventual referendum, a avut ecouri puternice atât în România, cât și în presa europeană. Analistul susține că, în actualul context al războiului din regiune, tema reunificării a ajuns pentru prima dată pe agenda publică europeană, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„În 2016 s-a mai vorbit despre acest subiect, dar acum Maia Sandu vorbește din funcția de președinte, iar acest lucru schimbă percepția”, a afirmat Nicolae Negru.
Analistul a făcut și o paralelă cu evenimentele din 1918, subliniind că deciziile majore pot fi luate de organe reprezentative în momente de răscruce istorică. El a amintit că unirea Basarabiei cu România s-a realizat prin votul Sfatului Țării, fără organizarea unui referendum.
Referindu-se la cadrul legal actual, Nicolae Negru a menționat articolul 142 din Constituție, care permite modificarea prevederilor privind caracterul suveran și independent al statului, cu condiția exprimării voinței majorității cetățenilor.
„Independența a fost un pas, iar Constituția oferă mecanisme clare, dacă există o majoritate care susține o asemenea decizie”, a precizat analistul.
Totodată, Nicolae Negru consideră că reunificarea este privită tot mai mult și prin prisma securității regionale. În opinia sa, dorința Rusiei de a-și extinde influența și de a reface spațiul sovietic reprezintă o amenințare directă pentru Republica Moldova.
„Nu putem ignora reacțiile Uniunii Europene și ale altor state. Nu suntem într-un vid geopolitic, iar diplomația va avea un rol esențial”, a subliniat acesta.
În cadrul aceleiași emisiuni, Robert Lupițu, redactor-șef al portalului Caleaeuropeana.ro, a declarat că, la București, subiectul este abordat cu respect față de dreptul Republicii Moldova la autodeterminare.
Potrivit jurnalistului, poziția României rămâne una constantă: unificarea poate fi discutată doar dacă aceasta va deveni o opțiune clar exprimată de cetățenii Republicii Moldova.
„Inițiativa și decizia aparțin Chișinăului. România este pregătită să discute acest scenariu doar în cazul în care Republica Moldova îl va valida”, a declarat Lupițu.
Acesta a mai menționat că un asemenea proces nu poate fi inițiat unilateral și că, ulterior unei decizii luate la Chișinău, Bucureștiul ar putea activa mecanismele instituționale necesare. Jurnalistul a amintit și de declarațiile unor lideri politici români, care și-au exprimat public susținerea pentru reunificare, subliniind însă că „prima mutare” trebuie să vină din Republica Moldova.
Menționăm că, în discuția cu doi dintre cei mai cunoscuți jurnaliști britanici, Rory Stewart and Alastair Campbell, Maia Sandu a afirmat că ar vota „da” dacă în Republica Moldova s-ar organiza un referendum privind unirea țării noastre cu România, din motiv că Moldovei îi este tot mai greu să existe ca democrație: „Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”.
Ulterior, politicianul și deputatul român Alexandrin Moiseev s-a pronunțat în favoarea organizării unui referendum privind unificarea României cu Republica Moldova.
