Octavian Țîcu a menționat că a ales să reprezinte această țară pentru că are aici părinți, dar și pentru că are responsabilități față de oamenii care l-au îndrumat de-a lungul anilor, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la radiomoldova.md.
„Vorba cronicarului trăim sub vremuri grele, uitați-vă ce se întâmplă în lume. Avem război la frontieră, avem context inflamat în Orientul Apropiat, avem o UE aflată sub asaltul forțelor extremiste. Războiul ne-a învățat un lucru important, să ne unim. Am venit într-un bloc european cu trei partide pro-europene pentru că ne dorim salvarea parcursului de integrare europeană. Pentru noi prioritatea principală sunt patru angajamente politice: pledarea consolidarea forțelor pro-europene și unioniste, securizarea parcursului de integrare europeană a R. Moldova, oprirea revenirii forțelor putiniste în țara noastră și reforma justiției”, a spus Octavian Țîcu.
Octavian Țîcu este un istoric, politician și fost boxer profesionist din Republica Moldova. Acesta este absolvent al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România, Țîcu a obținut atât licența, cât și doctoratul în Istorie, cu o lucrare dedicată relațiilor româno-sovietice în perioada interbelică. Înainte de a se dedica carierei academice, a fost de șapte ori campion național la box și a reprezentat Republica Moldova la Jocurile Olimpice de vară din 1996.
După retragerea din sport, a devenit cercetător-coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei și conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova. A publicat 10 monografii și peste 100 de articole științifice, contribuind la studiul istoriei Europei de Est și al Uniunii Sovietice.
Octavian Țîcu a fost numit ministru al Tineretului și Sportului în 2013, susținut de Partidul Liberal. În 2015, s-a alăturat Partidului Popular European din Moldova (PPEM) și a fost ales consilier raional în Ungheni, dar a demisionat ulterior, nemulțumit de alianțele locale.
Între timp, în anii 2017-2018, și-a făcut debutul jurnalistic la postul de televiziune JurnalTV, fiind autor și prezentator la emisiunea istorică și politică „Și Punctum”. A mai fost co-autor la Blocul Centenarului de la Radio Europa Liberă. La scurt timp, a fost angajat la ziarul Cotidianul în funcție de editorialist.
În paralel cu activitatea de jurnalist, s-a implicat în fondarea Mișcării de Rezistență Națională și a Blocului „ACUM”, devenind deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2019. A candidat la alegerile pentru Primăria Chișinău, obținând al patrulea loc, cu aproximativ 5% din voturi.
În 2020, a candidat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, obținând 2% din voturi. Acesta a rămas activ în politica moldovenească până în 2021, când a decis să se retragă temporar pentru a se concentra pe cariera academică.
Alegerile prezidențiale, dar și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană vor avea loc la 20 octombrie 2024.
Pe data de 20 septembrie a început campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Cei patru candidați înregistrați până acum în cursa prezidențială, dar și cei 10 participanți la referendum pot desfășura din această zi acțiuni de agitație electorală. Candidații ale căror dosare se află în proces de examinare își vor începe campania electorală la data la care vor fi înregistrați de către Comisia Electorală Centrală.
Așa va arăta buletinul de vot la alegeri:
- Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor;
- Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune Solidaritate;
- Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru;
- Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei;
- Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni;
- Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării;
- Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni;
- Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni;
- Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”;
- Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni;
- Igor Munteanu, desemnat de Coaliția pentru Unitate și Bunăstare;
- Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni.