„Concluzia Comisiei este clară – țara noastră a înregistrat cel mai mare salt în nivelul de pregătire pentru aderare de la obținerea statutului de țară candidată. Am înregistrat progrese pe fiecare capitol de negocieri – de la statul de drept și economie până la energie, digitalizare, educație, siguranța alimentară și politici sociale”, a notat Alexandru Munteanu, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Potrivit premierului, într-un singur an Moldova a avansat de patru ori mai repede. „Știm că drumul nu este ușor, știm că avem multe de făcut, dar tocmai această reziliență, această voință politică, aceste transformări ale instituțiilor statului sunt cele care fac Moldova europeană – un stat în care au încredere cetățenii, un partener de încredere pentru restul statelor membre”, a mai spus șeful executivului.
Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, a declarat că procesul de integrare nu se rezumă doar la armonizarea legislației, ci este o transformare profundă a felului în care se guvernează această țară, lucrează instituțiile. „Privind spre viitor, cred că avem trei obiective majore, trei direcții importante la care trebuie să lucrăm. Trebuie să accelerăm negocierile de aderare, să îndeplinim criteriile tehnice, care presupune un volum de lucru mare”, a notat deputatul.
Marcel Spatari a menționat că un alt obiectiv este asigurarea unei dinamici de convergență cu standardele Uniunii Europene. Or nivelul de dezvoltare economică este încă insuficient pentru a asigura un standard de viață comparabil cu standardul mediu în UE. De asemenea, un alt obiectiv este de a asigura că acest proces de integrare europeană este unul participativ, în care este implicată societatea civilă, autoritățile publice de toate nivelurile și alte părți interesate relevante.
Conferința „Raportul de extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova” este organizată la Chișinău de Biroul pentru Integrare Europeană. Evenimentul reunește reprezentanții Guvernului, parteneri internaționali, mediul academic, sectorul de afaceri și societatea civilă.
