Sociologul a menționat că nivelul general al încrederii în instituțiile statului rămâne scăzut, iar lipsa încrederii reciproce între cetățeni reflectă un grad redus de coeziune. Doar câteva instituții, precum biserica, primăria, președinția și armata, se mențin constant în topul încrederii populației, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
„În general, populația noastră are o atitudine negativă față de toate instituțiile statului. Când spunem că CEC se bucură de încredere a doar 30% din cetățeni, trebuie să precizăm că CEC este la mijlocul clasamentului printre instituțiile statului. În Republica Moldova se bucură de multă încredere din partea cetățenilor doar biserica, primăria, președinția și armata. În același timp, când adresăm oamenilor întrebarea dacă au încredere în cei din jur, 55%-60% din respondenți spun că nu au încredere în nimeni. Asta înseamnă că societatea noastră, în general, nu are încredere în nimeni”, a precizat sociologul Vasile Cantarji.
Potrivit lui Cantarji, creșterea încrederii în președinție se explică prin faptul că cetățenii percep această instituție ca fiind cea mai apropiată de voința poporului, întrucât șeful statului este ales direct, nu votat de Parlament, așa cum se întâmpla anterior.
„Cel mai scăzut nivel al încrederii oamenilor în instituțiile statului a fost înregistrat în perioada regimului Plahotniuc. Atunci am înregistrat cel mai scăzut nivel al încrederii oamenilor în stat. Ulterior, s-a înregistrat o creștere a încrederii oamenilor în instituția prezidențială. Acest aspect este legat de revenirea la alegerea șefului statului direct de către popor. Din 2017 încrederea în instituția prezidențială a început să crească și astăzi președinția este lider la capitolul încredere din partea cetățenilor, din rândul instituțiilor de stat”, a explicat Vasile Cantarji.
Sociologul a adăugat că partidele politice rămân cele mai contestate instituții ale vieții publice moldovenești, din cauza percepțiilor de corupție, lipsă de transparență și promisiuni eșuate.
„Tradițional, cetățenii au cea mai mică încredere în partidele politice. 80% din respondenți au o atitudine negativă față de partidele politice”, a punctat sociologul.
