„Scopul cercetării a fost să identificăm factorii care slăbesc sistemul democratic și informațional din Moldova, iar analiza a fost făcută pe cinci blocuri mari, care întrunesc toate zonele ce pot fi afectate”, a explicat Petru Culeac, membru Adept și unul dintre realizatorii studiului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Studiul „Cartografierea premiselor și stimulentelor FIMI în context electoral în Republica Moldova” a elucidat că transparența legislației privind finanțarea partidelor rămâne limitată, iar autoritățile de control, precum Comisia Electorală Centrală și Agenția Națională de Integritate, nu dispun de instrumente suficiente pentru a verifica proveniența fondurilor declarate. Multe resurse sunt mascate prin donații mici, fundații sau asociații obștești.
„Am crezut că le cunoaștem și le-am văzut pe toate, dar în 2023 au venit inovațiile în corupția electorală, prin introducerea noilor tehnologii”, a comentat directorul ADEPT, Igor Boțan.
Potrivit studiului, unele formațiuni politice au fost identificate cu surse externe indirecte de finanțare, mascate prin ONG-uri, contracte de publicitate sau donații repetate de la aceiași donatori din mediul de afaceri regional, în special în sudul și nordul țării.
În raport se mai menționează că doar 20% dintre instituțiile media monitorizate respectă standardele de echilibru editorial în perioada electorală.
Realizatorii studiului recomandă modernizarea cadrului legal privind controlul finanțării partidelor, publicarea în timp real a donațiilor electorale, precum și interconectarea bazelor de date fiscale pentru verificarea surselor financiare.
