După cum relatează Infotag, Şupac a scris acest lucru într-un articol publicat vineri, 7 iunie, pe site-ul Institutului, transmite Ultimelestiri.md.
Şupac notează că există şansa de a organiza un referendum productiv, deoarece "în trei decenii de independenţă, Moldova nu a avut un referendum care să fie un exemplu al voinţei poporului".
„Acestea fie au eşuat din cauza lipsei de participare, fie nu au dus la nicio schimbare ulterioară. (…). Partidele politice au folosit referendumurile doar ca instrument de luptă politică, fără o implicare reală a cetăţenilor în procesul decizional", consideră expertul.
Şupac aminteşte că, în momentul în care iniţiativa referendumului a fost anunţată public, Consiliul European a decis să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Toţi liderii UE, inclusiv Ungaria, îşi declară sprijinul pentru Moldova pe această cale. Acest lucru a fost posibil datorită unei combinaţii de mai mulţi factori: războiul Rusiei împotriva Ucrainei, politica externă activă a preşedintei şi profesionalismul Ministerului de Externe", enumeră Şupac.
Experta reflectă asupra scopului organizării referendumului în situaţia în care partenerii externi au un consens privind iniţierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, dar "lucrurile nu sunt atât de favorabile în interiorul ţării", în condiţiile în care "ideea integrării în UE este susţinută de aproximativ jumătate din cetăţeni".
„Dacă scopul principal al autorităţilor în iniţierea referendumului este victoria Maiei Sandu în primul tur al alegerilor prezidenţiale, atunci din punct de vedere al tehnicii politice totul este îndeplinit conform canoanelor. (…). Dacă scopul autorităţilor în iniţierea referendumului este de a înscrie vectorul european în Constituţie, atunci demersul iniţiatorilor poate fi catalogat drept formalism naiv. Constituţia este, fără îndoială, importantă, dar ea funcţionează în practică atunci când este susţinută de un dialog constant şi egal între autorităţi şi societate", scrie experta.
În opinia sa, dacă "obiectivul principal al autorităţilor în iniţierea referendumului este un consens naţional pe termen lung privind aderarea la UE, atunci plebiscitul ar fi trebuit să fie etapa finală a acestui proces".
Indiferent de contextul iniţierii referendumului în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, în baza deciziei unanime a CC, acesta va avea loc la 20 octombrie 2024. Acest instrument de democraţie directă oferă cetăţenilor moldoveni o oportunitate unică de a-şi exprima aspiraţia pentru modernizarea internă a ţării în baza standardelor europene. O aspiraţie care nu este legată de numele candidatului lor prezidenţial preferat. O aspiraţie care poate forţa, în sfârşit, clasa politică să se îndrepte spre un dialog civilizat, în loc să dezbine şi să conducă. O aspiraţie care pune bazele constituţionale pentru un salt de modernizare pe termen lung", conchide autorul.
