„La sigur a fost cândva un oraș rusesc. Acum este, mai degrabă, multietnic decât rusesc. Așa că nu este motiv de dispută”, a spus Vitalie, localnic, transmite Ultimelestiri.md cu referire la nordnews.md.
„De ce un oraș rusesc? Avem un mix din ruși și non-ruși. Rus sau nu… Ce contează? Dacă o să învățăm copiii și rusa, și româna, și moldoveneasca, și franceza, tot va fi bine”, a comunicat Galina, localnică.
„Păi e în Moldova, cum poate fi rus? Sunt vreo doi ruși, care vor să fie rusesc [n.r. Bălțiul]. De asta cred”, a menționat Adela, localnică.
La sfârșitul perioadei sovietice, rușii și ucrainenii reprezentau, împreună, circa 50% din populație, iar băștinașii – doar aproximativ 40 la sută.
„Vorbesc de 1980, când am devenit student la „Alecu Russo”. Într-adevăr, Bălțiul arăta aproape ca un oraș rusesc, pentru că limba rusă se vorbea practic peste tot. Vorbim de transportul public, de alimentare, de administrație, de tot ce însemna exerciții organizatorice, adunări”, a explicat Anatol Moraru, lector universitar de Istorie a literaturii române la USARB.
Totuși, în ultimii 30 de ani, structura etnică a municipiului s-a modificat profund. Peste 60% din locuitorii Bălțiului se declară, în prezent, moldoveni sau români.
„Actualmente, eu cred că această idee ar trebui ștearsă definitiv cu buretele, că este un oraș rusesc”, a subliniat Anatol Moraru, lector universitar la USARB.
Orașul trece și printr-o metamorfoză politică, spune consiliera municipală Cristina Craevscaia-Derenova, întrucât, deși localnicii votează în continuare majoritar partide pro-ruse, generațiile tinere aleg altfel.
„Este, totuși, un indicator care mă bucură și, în special, este vorba despre tinerele familii, care tot mai des dau copiii în grădinițe de limba română, pentru ca și copiii să o cunoască, iar tinerii vin să-și facă studii în grupele române pentru a cunoaște limba de stat”, a declarat Cristina Craevscaia-Derenova, consilieră municipală din partea partidului „Schimbării”.
Acest lucru se datorează faptului că mediul academic și cultural au reușit să păstreze identitatea românească vie chiar și în perioada sovietică.
„În anul 1948, profesorii de aici, de la institutul pedagogic, s-au adresat instituțiilor statului sovietic de pe atunci cu o solicitare, în care insistau ca toți profesorii să cunoască limba română, deoarece studenții care vin în instituție trebuie să cunoască româna. Au avut câștig de cauză și nu a fost unica situație”, a relatat Lidia Pădureac, istoric și profesor universitar la USARB.
„Se vorbea peste tot în limba rusă, în afară de scenă. Când ieșeam în scenă, atunci deja vorbeam o limbă, cum se spunea pe atunci, „moldovenească”. Nu se dădea voie să numim limba pe care o vorbim în Republica Moldova – română. În timpul de față, situația s-a schimbat foarte mult. Nu ne simțeam chiar bine, pentru că noi gândeam într-un fel în limba rusă toți. Când ieșeam în scenă, ne venea cam greu, într-un fel.”
În prezent, în municipiul Bălți locuiesc 94.500 de persoane.
