Deși ecologiștii salută angajamentele Guvernului privind dezvoltarea durabilă, infrastructura modernă și bunăstarea cetățenilor, totuși, actorii implicați în protecția mediului, cer ca dimensiunea ecologică și climatică a dezvoltării Republicii Moldova să fie tratată ca o prioritate transversală, nu ca un capitol secundar, transmite Ultimelestiri.md.
„Republica Moldova este cel mai vulnerabil stat din Europa în fața schimbărilor climatice. Secetele repetate, pierderea fertilității solului, degradarea resurselor de apă și reducerea biodiversității afectează deja economia națională și siguranța alimentară. În ultimii ani, producția agricolă a înregistrat scăderi semnificative, în unele regiuni reducându-se cu peste o treime, din cauza secetei și degradării ecosistemelor naturale. Pierderea și degradarea fâșiilor forestiere de protecție, alături de fragmentarea habitatelor naturale, au accelerat eroziunea solului și au crescut riscurile de inundații.
În lipsa unor politici de adaptare la schimbările climatice și de protejare a resurselor naturale, costurile publice și sociale vor continua să crească, reducând competitivitatea țării”, a menționat comunitatea de mediu.
În aceste condiții, reprezentanții comunității accentuează că dezvoltarea economică a Republicii Moldova nu poate fi separată de protecția mediului: „Modelele economice bazate pe exploatarea intensivă a resurselor naturale generează costuri pe termen lung care depășesc beneficiile imediate. Țările Uniunii Europene au demonstrat că investițiile în eficiență energetică, economia circulară, gestionarea durabilă a terenurilor și refacerea ecosistemelor sporesc competitivitatea economică și reduc vulnerabilitățile climatice. Pentru Republica Moldova, preluarea acestor modele nu este doar o obligație internațională, ci o necesitate practică pentru modernizare, atragerea investițiilor durabile și protejarea interesului public”.
Mai mult, activiștii de mediu consideră că Programul de Guvernare poate fi perfecționat prin următoarele elemente:
1. Integrarea schimbărilor climatice în toate domeniile
Printre aspectele principale care rămân practic nereflectate în document se numără activitățile legate de schimbările climatice – atât cele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și cele referitoare la adaptarea la efectele acestora.
„Aceste dimensiuni trebuie integrate nu numai în compartimentele „Mediu”, „Energie” sau „Agricultură”, ci și în alte sectoare, precum „Economie”, „Infrastructură”, „Sănătate””, a subliniat Comunitatea de mediu.
2. Consolidarea cadrului strategic și instituțional
Potrivit activiștilor, este necesară integrarea completă a Strategiei de Mediu 2024–2030 în documentul programatic al Guvernului, inclusiv prin stabilirea unor indicatori măsurabili și a unor termene clare. Totodată, aceștia menționează nevoia consolidării rolului Ministerului Mediului în procesul decizional guvernamental, inclusiv prin crearea unui mecanism interministerial pentru tranziția verde: „Este importantă și alocarea unui buget adecvat – cel puțin 2% din bugetul național – pentru implementarea reformelor de mediu și pentru funcționarea Fondului Național pentru Mediu, destinat proiectelor locale, inovatoare și comunitare.”
3. Politici climatice clare și ținte măsurabile
Guvernul urmează să aplice politici clare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră conform angajamentelor internaționale asumate, în sectoarele-cheie — energie, transport, agricultură, gestionarea deșeurilor și industrie.
De asemenea, se impune dezvoltarea unei economii circulare și promovarea unui cadru de politici climatice intersectoriale, care să conducă la un model economic competitiv, cu emisii reduse de carbon și beneficii directe pentru calitatea vieții populației.
„Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări de dezvoltare pentru Republica Moldova, având impact direct asupra agriculturii, resurselor de apă, fondului forestier, sănătății publice și infrastructurii. Programul de Guvern 2025–2029 trebuie să plaseze reziliența climatică în centrul politicilor publice, vizând reducerea vulnerabilității comunităților și creșterea capacității de adaptare a sectoarelor economice. Republica Moldova și-a asumat obiectivul absolut de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 71% față de nivelul din 1990 până în 2030. Integrarea adaptării la schimbările climatice în toate politicile publice – gestionarea teritoriului, agricultură, transport, energie, economie și educație – este esențială, iar lipsa oricărei mențiuni privind adaptarea climatică reprezintă o lacună majoră”.
4. Protejarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale
De asemenea, conservarea biodiversității pe o suprafață de cel puțin 15% din teritoriul național trebuie să rămână o prioritate strategică pentru asigurarea unui mediu sănătos pentru populație, afirmă specialiștii.
„Este necesară o abordare bazată pe ecosisteme, nu doar pe infrastructură: reabilitarea râurilor și lacurilor trebuie să se facă prin refacerea funcțiilor naturale ale acestora, nu exclusiv prin lucrări mecanice”.
5. Promovarea economiei verzi și a dezvoltării durabile
Atât în partea introductivă, cât și în compartimentele sectoriale – în special la capitolul „Economie prosperă” – este necesar de specificat promovarea și încurajarea investițiilor în economia verde. În acest sens, comunitatea de mediu atrage atenția precum că Programul ar trebui să prevadă impulsionarea tranziției spre o dezvoltare economică verde și circulară, întru atingerea obiectivelor Pactului Verde European.
„Suplimentar, documentul trebuie să reflecte clar orientarea strategică a Republicii Moldova spre o dezvoltare durabilă – obiectiv global, asumat și de Republica Moldova. Aceste obiective sunt deja prevăzute în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și în Programul de promovare a economiei verzi și circulare 2024–2028.”
6. Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor
Potrivit reprezentanților mediului, Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, inițiat și patronat de președinta Maia Sandu, se confruntă cu provocări majore: „Fiind cel mai mare program investițional din toată istoria țării, scoate la suprafață multiple lacune din sectorul silvic, tehnologii depășite, lipsa de puieți de specii autohtone rezistente la schimbările climatice, constrângeri organizaționale și un sistem ineficient… Totodată, #PNERP, pe lângă rolul său major pentru mediu, poate deveni și un adevărat motor economic pentru zonele rurale. Asta doar în condițiile în care va prelua abordări moderne, mecanisme de piață și i se va oferi atenția necesară cu alocări organizationale pe măsură. ”
7. Transparență și participare publică
Totodată, trebuie asigurată transparența și participarea publică în procesul de luare a deciziilor de mediu, inclusiv prin consultarea reală a societății civile și publicarea datelor deschise privind calitatea aerului, apei, solului și pădurilor.
În acest context, Comunitate de mediu cere premierului desemnat, Alexandru Munteanu, să consolideze componenta de mediu a Programului de Guvernare, pentru ca noul Executiv să poată acționa coerent, în spiritul responsabilității față de cetățeni și generațiile viitoare.
