Doctorul Mihail Pautov din România, cunoscut pentru videoclipurile din domeniul medical pe care le publică pe rețelele sociale, a explicat într-un nou material că oamenii de știință susțin că tot mai mulți dintre noi trăim până la o vârstă înaintată, însă, odată cu trecerea timpului, microbiomul nostru suferă, lucru care poate duce la diverse probleme de sănătate, agravate de sedentarism și alimentația procesată, transmite Știri.md.
Totuși, o intervenție propusă în studii pentru susținerea microbiomului este chefirul, definit ca o băutură din lapte fermentat, care combină sinergic bacteriile și drojdia specifică.
„Sinergia între bacteriile lactice și drojdia de chefir produce un efect mai puternic decât simpla adunare a celor două ingrediente. Cercetările arată că chefirul ajută la reglarea glicemiei și crește sensibilitatea la insulină prin efecte antiinflamatoare. Aceasta reduce rezistența la insulină și favorizează absorbția glucozei de către mușchi. Chefirul are și efecte cardiovasculare pozitive, reducând colesterolul LDL și scăzând tensiunea arterială datorită unor biopeptide ce inhibă enzima de conversie a angiotensinei. Studiile arată și beneficii în îmbunătățirea funcției cognitive, mai ales la pacienți cu Alzheimer, și posibile efecte anticancerigene prin reducerea inflamației și stimularea sistemului imunitar”, explică doctorul.
Mihail Pautov menționează că oamenii de știință pun un accent tot mai mare pe un mod de viață cât mai sănătos, pentru că „noi, cu cât înaintăm în vârstă și cu cât ne dezvoltăm mai mult din punct de vedere tehnologic, recurgem la tot felul de metode sintetice: la suplimente sintetice, la medicamente sintetice, la mâncare procesată sintetic, iar asta ne distruge sănătatea”.
„Ceea ce încearcă ei și ceea ce încearcă din ce în ce mai mult comunitatea științifică este să se întoarcă la mâncare, dar la mâncare sănătoasă, care are beneficii pentru sănătate precise. Și chiar și ei spun că este nevoie de studii mai multe și mai amănunțite și pe oameni, pentru a documenta și mai bine acest efect terapeutic al chefirului, pentru a putea în mod real să-l folosim, acest chefir, în scop terapeutic. Pentru că în momentul de față, da, noi putem să mergem la magazin și putem să ne cumpărăm chefir și să-l consumăm pentru sănătatea noastră. Este o alegere bună. Dar dacă te duci la spital, medicul nu prea poate să-ți prescrie pe rețetă „consumă chefir zilnic pentru scăderea glicemiei”. Poate să-ți zică așa, printre altele.
O să-ți scrie pe rețetă „ia metformin, ia uite, altă medicație” și poate să-ți zică așa, pe gură, „și consumă chefir”. Uite, sunt studii care arată că…, atunci când consum chefirul, dar el nu poate să ți-o scrie în scrisoarea ta medicală. Ori dacă o să avem studii care să arate clar ce concentrație, de ce bacterii, de câtă drojdie, ce tip de chefir ajută concret în gestiunea anumitor patologii despre care vorbim, atunci chefirul o să poată fi prescris efectiv ca medicament, inclusiv de către medici”, mai spune doctorul.
Făcând trimitere la un alt studiu, doctorul Mihail explică că chefirul ar putea avea efecte gastroprotectoare semnificative.
„Potrivit unui studiu publicat în revista Cell în 2023 de niște oameni de știință din Malezia, Belgia și Spania, care vorbește despre efectul gastroprotector al chefirului. Și aici e un studiu făcut pe șoricei. Atenție, studiile pe șoricei, dacă sunt bine făcute, sunt foarte ok de luat în seamă, chiar dacă nu sunt studii pe oameni. În cazul de față, oamenii de știință au folosit șoricei elvețieni, de sex masculin, care au fost împărțiți în trei grupe. Și de ce zic că e foarte ok să ne bazăm pe aceste studii?! Pentru că anumite lucruri nu pot fi făcute pe oameni. Pentru că aici intervenția oamenilor de știință a fost în a induce ulcer acestor șoricei.
De aceea, ce nu poți să faci în ulcer pe oameni, nu poți să faci în studiul pe oameni, să le induci ulcer și să vezi care dintre ei sunt protejați de chefir sau nu sunt protejați de chefir. Pe șoricei însă poți să faci asta. Și ce-au făcut oamenii de știință a fost să ia trei grupe de șoricei, adică să ia un grup de șoricei și să îi împartă în trei grupe. Primul grup a fost grup de control. Grupul de control a consumat lapte. Lăptic, pur și simplu, lapte. Al doilea grup a primit tratament inhibitor de pompă de proton. Este medicamentul care se prescrie, e medicamentul antiacid. Este medicamentul care reduce secreția de acid gastric în stomac. Și al treilea grup a primit chefir. Au băut pur și simplu chefir.
După 14 zile de control, adică 14 zile primul grup a băut lapte, 14 zile al doilea grup a primit tratament antiacid și 14 zile al treilea grup a băut chefir, după aceste 14 zile li s-au administrat doze mari de antiinflamator non-steroidian, care se știe că în doze mari și pe timp îndelungat poate să ducă la gastrită și la ulcer, pentru că inhibă secreția de mucus în stomac, deci practic protecția stomacului.
După aceste 14 zile, celor trei grupe li se dau doze egale de antiinflamator non-steroidian și, ce să vezi, grupul de control, grupul care a băut lapte, face ulcer. În schimb, grupul care a primit inhibitor de pompă de proton, adică medicație antiacidă, așa cum se bănuia, nu face ulcer. Surpriza majoră este că acel grup care nu a primit medicament, dar au băut chefir în fiecare zi, nu au făcut ulcer. Au fost protejați de ulcer doar prin consumul a 14 zile de chefir.
Oamenii de știință consideră că acest consum de chefir a fost de natură să protejeze stomacul șoriceilor de ulcer datorită efectului său antioxidant și antiinflamator. Deci tu, într-adevăr, dai substanța antiinflamatoare non-steroidiană la acei șoricei, mucoasa lor gastrică se retrage, mucusul se retrage, dar acidul nu penetrează atât de mult mucoasa pentru că ai un efect antioxidant, antiinflamator, deja prezent în acea mucoasă datorită chefirului. Și inclusiv ei spun că acest chefir ar putea să fie o terapie naturală foarte bună pentru pacienți, dar avem nevoie de studii pe oameni mai amănunțite”, explică doctorul.
În continuare, Mihail Pautov precizează că un al treilea studiu arată beneficiile complexe ale consumului de chefir. Mai exact, chefirul prezintă efecte antiinflamatoare, datorită unui compus numit chefiran – un polizaharid rezultat din fermentarea laptelui de către bacteriile și drojdia specifice chefirului.
„Chefiranul este responsabil de efectul antiinflamator și antioxidant puternic al chefirului, acționând ca un chelator care reține și elimină metalele din organism. Studiul mai arată că chefirul are proprietăți antimicrobiene, efecte benefice asupra echilibrului microbiotei intestinale, ajutând la reducerea grăsimilor din ficat și la reglarea nivelului de glucoză în sânge. De asemenea, consumul de chefir poate contribui la prevenirea unor tipuri de cancer și are potențiale beneficii asupra sistemului nervos central. Chefirul, cu proprietățile sale unice, devine astfel un aliment cu efecte remarcabile pentru sănătate, însă cercetătorii subliniază că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege pe deplin aceste beneficii și a le dovedi pe baza unor cercetări pe oameni”, spune specialistul.
Medicul subliniază că, potrivit unui alt patrulea studiu, consumul de chefir ajută la scăderea glicemiei și îmbunătățirea sănătății metabolice.
„Studiul, care a analizat șase cercetări cu un total de 323 de participanți, arată că un consum regulat de chefir a dus la o scădere medie a glicemiei matinale cu 10 mg/dl, ceea ce reprezintă un rezultat semnificativ pentru persoanele cu glicemie ridicată. Astfel, o persoană prediabetică, cu glicemie de 105 mg/dl, poate ajunge la o valoare de 95 mg/dl, ieșind din zona de risc.
Intervențiile s-au bazat pe consumul zilnic de chefir, în cantități variabile, de la 180 ml până la 1,2 litri, iar durata studiilor a variat între 15 și 84 de zile. Efectul a fost mai pronunțat la cei care au consumat cantități mai mari, iar în unele cazuri, glicemia a scăzut cu până la 31 mg. De asemenea, s-a observat o scădere semnificativă a insulinei matinale și a indicelui HOMA, indicator al rezistenței la insulină.
Totuși, în ceea ce privește hemoglobina glicozilată, indicator al sănătății pe termen lung, efectul nu a fost semnificativ statistic, cel mai probabil din cauza duratei limitate a studiilor, având în vedere că acest parametru se modifică de obicei la un interval de trei luni.
Aceste descoperiri vin din multiple studii independente, realizate de cercetători din întreaga lume, fără conflicte de interese, sugerând astfel o creștere a interesului pentru soluții naturale de îmbunătățire a sănătății”, spune medicul.
În concluzie, Mihail Pautov explică că consumul de chefir oferă numeroase beneficii pentru persoanele interesate de îmbunătățirea sănătății metabolice și prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.
