Potrivit unui raport al Curții de Conturi, situația se face observată după reorganizarea de acum doi ani a învățământului superior, prin absorbția unor universități de către altele, și limitează eficiența și calitatea acestei reforme, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Jurnal.md.
În încercarea de a îmbunătăți calitatea învățământului superior din R. Moldova, în 2022, Guvernul a reorganizat, prin absorbție, mai multe universități și fostele institute de cercetare ale Academiei de Științe. La acea vreme, bunăoară, Universitatea de Stat (USM), Universitatea Tehnică (UTM), Universitatea de Stat „Ion Creangă” și Academia de Studii Economice au absorbit Universitatea de Stat din Tiraspol, Academia de Administrare Publică, Universitatea Agrară și alte instituții.
În raportul său pentru 2023, Curtea de Conturi a constatat că procesul de reorganizare a fost unul dificil, iar lipsa de conformitate cu normele legale la acest capitol a generat probleme în gestionarea patrimoniului, a personalului și a resurselor financiare ale instituțiilor de învățământ existente.
Astfel, în anul universitar 2021-2022, numărul total de studenți înscriși la universitățile din R. Moldova a scăzut până la aproximativ 600.000, dintre care peste jumătate și-au urmat studiile pe bază de contract. Pe de o parte, numărul studenților bugetari a scăzut cu peste trei mii, iar pe de altă parte, cheltuielile mediii pentru un student au crescut semnificativ, ajungând, în 2022, până la circa 45.000 lei. În același timp, bugetul alocat învățământului superior a crescut în anii 2018-2022 de la 912 milioane de lei până la 1,1 miliarde lei.
„Instituțiile de învățământ superior concurează pentru numărul de studenți în scădere. Sistemul actual al învățământului superior din R. Moldova se confruntă cu un număr prea mare de instituții de mici dimensiuni, care concurează pentru un număr tot mai mic de studenți. Această situație a generat ineficiență în utilizarea resurselor, instituțiile utilizând aceleași resurse pentru întreținerea infrastructurii, indiferent de numărul de studenți instruiți”, se arată în raportul CCRM.
După cum arată auditul, situația se explică prin lipsa unei metodologii clare pentru stabilirea costurilor programelor de studiu, gestionarea ineficientă a patrimoniului și a fondurilor publice, neconformitatea în domeniul achizițiilor publice, precum și problemele în procesul de reorganizare.
În consecință, neevaluarea și neînregistrarea conformă a patrimoniului public gestionat creează posibile riscuri la apărarea dreptului de proprietate publică asupra patrimoniului.
Curtea de Conturi atrage atenția la faptul că problemele identificate accentuează necesitatea unor reforme profunde în sistemul de învățământ superior și că eficiența gestionării banilor și a patrimoniului public în acest domeniu depinde de implementarea unor controale mai riguroase, o mai bună comunicare intersectorială și o responsabilitate sporită din partea factorilor de decizie.
Instituția menționează și că, în perioada de raportare, a participat în mai multe litigii judiciare, dintre care cinci cauze de contencios administrativ, o cauză civilă și două cauze penale, intentate în baza rapoartelor sale de audit.
„Deși dosarele examinate cu participarea Curții, în calitate de parte procesuală, s-au soldat cu hotărâri ale instanțelor de judecată prin care au fost menținute în vigoare actele contestate ale Curții, fiind calificate ca întemeiate și legale, este de menționat faptul că atragerea Curții în cauze de contencios administrativ se soldează cu cheltuieli bugetare suplimentare exprimate prin implicarea angajaților Curții, entităților auditate, instanțelor de judecată, cât și a altor entități, în acțiuni altele decât cele prevăzute de activitatea de bază”, se subliniază în raportul CCRM pentru 2023.
