Cum s-a sărbătorit 9 mai în cele trei decenii de Independență?
„Ziua Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei” este marcată în Republica Moldova încă din anul 1990, pe 9 mai, în urma unei hotărâri adoptate în decembrie de Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
De atunci, Ziua Victoriei este celebrată prin diverse evenimente, precum parade militare, depuneri de flori la memoriale și monumente, concerte și focuri de artificii. Sub guvernarea comunistă și a altor conduceri apropiate de Moscova, țara noastră primea invitații să participe la parade fastuoase organizate în Rusia, marcând astfel această zi.
Ultima prezență a contingentului moldovean la parada de la Moscova a avut loc în 2020, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Marii Victorii, când președintele de atunci, Igor Dodon, a fost, de asemenea, prezent.
În 2022, odată cu începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și promovarea agresivă de către Kremlin a simbolurilor „Z” și „V”, precum și a panglicii Sfântului Gheorghe, guvernul PAS a interzis aceste simboluri prin lege, sancționând utilizarea lor cu amenzi. Practici similare au fost aplicate și în alte țări.
În mai 2023, guvernarea de la Chișinău a propus ca Ziua Victoriei să fie redenumită „Ziua comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial”. De asemenea, deputații PAS au sugerat ca sărbătoarea să fie mutată pe 8 mai. Această inițiativă a stârnit nemulțumirea opoziției, care considera că data de 9 mai reprezintă o victorie comună. În cele din urmă, PAS a renunțat la propunere.
Națiunile Unite au proclamat, la 24 noiembrie 2004, zilele de 8 și 9 mai drept Zile ale comemorării și reconcilierii. Recunoscând că statele membre pot avea propriile Zile ale Victoriei, Eliberării și Comemorării, ONU a invitat toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, organizațiile neguvernamentale și persoanele fizice să marcheze, anual, una sau ambele zile, ca omagiu adus celor ce au căzut în cel de-al Doilea Război Mondial.
Ziua Europei este consemnată în Republica Moldova începând cu anul 2006, în luna mai, atât la Chișinău, cât și în alte localități ale țării. Cu acest prilej, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova organizează tradițional un eveniment public cu genericul „Orășelul European”, care va avea loc și în acest an.
Este de menționat că, din 2017, Republica Moldova a decis să celebreze oficial Ziua Europei pe data de 9 mai (și nu pe 8 mai, ca în alte state), instituind astfel, în mod formal, caracterul de dublă sărbătoare. Inițiativa a stârnit controverse politice la acea vreme – președintele de atunci, Igor Dodon, a refuzat inițial să promulge legea adoptată de Parlament, acuzând că marcarea Zilei Europei în aceeași zi cu Ziua Victoriei urmărește să minimizeze importanța memoriei războiului. Dodon a susținut că nu trebuie uitat prețul imens plătit de popoarele fostei URSS (inclusiv cele 27 de milioane de vieți pierdute) pentru înfrângerea nazismului. În cele din urmă, după depășirea blocajului instituțional, legea a intrat în vigoare.
Cum au apărut controversele privind 9 mai?
Diferențele de fus orar și nevoia ca Germania nazistă să capituleze oficial în fața tuturor Aliaților au dus la existența a două date de comemorare a sfârșitului războiului.
Primul act de capitulare a fost semnat la Reims, Franța, la ora 02:41, pe 7 mai 1945. Singurul reprezentant al Uniunii Sovietice prezent la Cartierul General Aliat a fost generalul Ivan Susloparov, ofițerul de legătură al Armatei Roșii. Stalin a fost nemulțumit de modul în care s-a desfășurat semnarea, considerând că Germania trebuie să capituleze oficial în fața conducerii militare sovietice. A cerut, astfel, organizarea unei noi ceremonii, la Berlin, în cartierul general al mareșalului Gheorghi Jukov.
Al doilea act al capitulării a fost semnat puțin după miezul nopții, pe 8 mai. Reprezentanții URSS, Regatului Unit, Franței și SUA au fost prezenți. După ce mareșalul Jukov a deschis ceremonia, reprezentanții germani au semnat Actul final al capitulării necondiționate, care a intrat în vigoare la ora 23:01, ora Europei Centrale, pe 8 mai. La Moscova era deja 9 mai. Astfel, în Occident, sfârșitul războiului este marcat pe 8 mai, iar în fostele republici sovietice – pe 9 mai.
O altă diferență ține de începutul războiului. În Occident, acesta este considerat ca începând la 1 septembrie 1939, când Germania a invadat Polonia. În schimb, în URSS se marchează începutul „Marelui Război pentru Apărarea Patriei” pe 22 iunie 1941 – data invaziei germane asupra Uniunii Sovietice. În perioada dintre cele două date, URSS a ocupat estul Poloniei, Țările Baltice, o parte din peninsula Karelia (Finlanda) și Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru.
La Moscova, pe 9 mai 1945, înfrângerea Germaniei a fost marcată printr-un foc de artificii grandios, iar pe 24 iunie, Piața Roșie a găzduit una dintre cele mai faimoase Parade ale Victoriei. Ziua de 9 Mai a fost declarată sărbătoare publică în 1945, dar a pierdut acest statut în 1947. Timp de aproape două decenii, ziua a fost lucrătoare, iar celebrarea publică a fost redusă, din cauza costului uman uriaș și a suferințelor cauzate de război.
Cum s-a transformat ziua de 9 mai dintr-una de comemorare în una de propagandă?
În primele două decenii după război, nu au existat manifestări publice majore de Ziua Victoriei. Parada din 1945 a fost unică. Sloganul „O putem repeta”, folosit astăzi în Rusia, ar fi fost de neconceput în acea perioadă, când societatea se afla într-un profund șoc postbelic.
În 1965, liderul sovietic Leonid Brejnev a declarat oficial 9 mai drept zi de sărbătoare publică. Atunci a fost organizată a doua Paradă a Victoriei în Piața Roșie. Se pare că autoritățile sovietice au dorit să reanimeze patriotismul prin glorificarea victoriei asupra nazismului. A fost nevoie de două decenii pentru ca URSS să transforme ziua într-o sărbătoare festivă, cu accent pe triumf.
În perioada sovietică, au avut loc doar patru parade militare dedicate Zilei Victoriei: în 1945, 1965, 1985 și 1990. De regulă, sărbătoarea era marcată prin parade civile, focuri de artificii, întâlniri cu veteranii și momente comemorative. Parada militară de mari proporții era rezervată lunii noiembrie, pentru marcarea Revoluției din Octombrie.
După destrămarea URSS, timp de câțiva ani, Ziua Victoriei nu a fost celebrată oficial. În 1995, în contextul eșecului militar din Cecenia, președintele Boris Elțîn a relansat ideea, organizând o paradă grandioasă și invitând numeroși lideri internaționali, inclusiv președintele american Bill Clinton. De atunci, paradele de 9 mai au devenit anuale, iar sub președintele Vladimir Putin ele s-au amplificat constant.
Panglica Sfântului Gheorghe, introdusă oficial în 2005 ca simbol al Zilei Victoriei, a fost adoptată pe scară largă începând cu 2014, în contextul anexării Crimeei și al conflictului din Donbas. A devenit astfel un simbol asociat cu militarismul și propaganda rusă. Mai multe state post-sovietice au renunțat la utilizarea acesteia.
În 2011, în orașul Tomsk, a fost lansată inițiativa „Regimentul Nemuritor”, care încurajează oamenii să poarte fotografii ale rudelor ce au luptat în război. În Republica Moldova, PSRM a organizat pentru prima dată acest eveniment în 2016.
