Deficitul de cadre se resimte și printre psihologi și asistente medicale psihiatrice, arată datele statistice. Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală care a fost adoptat în data de 16 mai își propune să reglementeze clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane și să ofere specialiștilor instrumentele necesare pentru redresarea situației, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Totodată, reprezentanții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, menționează că se constată un mic progres și în ceea ce ține de numărul studenților care aleg să profeseze în această ramură.
Ramura psihiatriei este încă foarte stigmatizată în Republica Moldova. Reticența persistă nu doar în rândul populației ci și în rândul celor care au decis să îmbrace halatele albe. Puțini studenți au curajul să își asume acest domeniu care implică o serie de responsabilități și riscuri specifice. Chiar și așa, anul trecut au fost admiși 12 rezidenți la specialitatea de psihiatrie, în comparație cu 5-7 cum se întâmpla anterior.
„Suntem o societate care privește foarte sceptic atât pacienții psihiatrici, cât medicii psihiatri. Deseori ne întâlnim cu aceea că pacienții noștri sunt considerați nebuni, nu știu de ce cumva și noi suntem văzuți din partea asta, dar trăim în niște vremuri în care oamenii într-adevăr au nevoie de asistență psihologică. În viața de zi cu zi nu mai putem să negăm, depresia este”, susține medicul rezident psihiatru, Ecaterina Scarlețchi.
„Este un domeniu destul de dificil cumva și mare ca subiect, dar de fiecare dată când interacționez cu pacienții înțeleg că este domeniul potrivit pentru mine și îmi place asta, înțeleg de ce este important și aspectul preventiv, cât și aspectul de tratament. Aș vrea foarte mult să lucrez la partea în care educ societatea. Fiecare o să înțeleagă că asta nu este rușinos că este în regulă de studiat”, a spus studenta Carolina Donea.
Pe lângă deficitul de psihiatri, în țara noastră se înregistrează o lipsă acută de psihologi clinicieni, psihoterapeuți și asistente medicale psihiatrice.
„A existat foarte mult timp și la multe decenii reticență de a alege specialitatea de psihiatrie, din varii motive că nu este atât de frumoasă, că nu este atât de avantajoasă. Pandemia a adus o modă pentru sănătatea mintală, în ghilimele, stigma pozitivă. Noi mărindu-ne oferta academică, am oferit tuturor specialiștilor de a activa în domeniul respectiv. Necesitatea este stringentă astăzi”, a relatat președinta Societatea Psihiatrilor, Jana Chihai.
Pentru a redresa situația este necesară implementarea unui mecanism instituțional eficient, dedicat strict gestionării sănătății mintale și a unui circuit de servicii comunitare, dar și un interes sporit din partea autorităților. Aceste practici au fost eficiente în cazul României, unde sănătatea mintală este o direcție care ține de strategia națională.
„*Autoritățile trebuie să înțeleagă chiar dacă pe termen scurt asta ar putea să coste. Adică trebuie să pui niște bani, pe termen mediu și lung de fapt vei salva bani pentru că dacă ai o politică bună pe sănătate mintală atunci elementul de prevenție va avea un rol cheie și salvăm bani pe care nu îi mai dăm pe tratamente, pentru tulburări complicate, le-am prevenit înainte să apară”, a declarat profesorul universitar român, Daniel David.
Noul proiect de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală își propune să asigure un sistem eficient de asistență, prevenire și monitorizare a problemelor de sănătate mintală. Noua lege va seta un nivel sporit de protecție pentru drepturile pacienților cu tulburări mintale și de comportament și va reglementa clar procedurile privind diagnosticul, tratamentul și internarea acestor persoane.
Astfel autoritățile își propun să racordeze legislația națională la standardele internaționale în domeniul sănătății mintale.
Potrivit unui studiu efectuat la finele anului trecut de proiectul moldo-elvețian Mensana, în Republica Moldova sunt circa 70 de mii de persoane cu probleme de sănătate mintală, inclusiv 31 de mii cu grad de dizabilitate. Anual, cinci mii de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă.
