Carbohidrații se împart în două grupe. Vorbim despre carbohidrați complecși sau carbohidrați simpli sau rafinați. Multă lume găsește dificilă stoparea nevoii de a consuma carbohidrați. Dovezile științifice arată multe răspunsuri, transmite Ultimelestiri.md cu referire la catine.ro.
Dependența de carbohidrați, între mit și realitate
Carbohidrații complecși se găsesc în opțiuni naturale, dense și fără aditivi. Fructele, legumele pâinea cu multicereale, paste sau orez sunt opțiunile. Carbohidrații simpli se găsesc în alimentele ultraprocesate ca torturile, prăjiturile și pâinea albă. Aceste produse sunt de obicei bogate în calorii, zaharuri și grăsimi, dar au puțini nutrienți cum ar fi fibrele.
Multe persoane găsesc dificilă ideea de a renunța la poftele alimentare. În special, atunci când pofta de alimente ultra-procesat apare în creier, este foarte dificil de gestionat. Unii spun că mulți carbohidrați rafinați dau dependență, în același fel în care alte substanțe sau comportamente o fac.
Cu toate acestea, dovezile științifice sunt împărțite. În timp ce unele sugerează că această poftă este similară cu cea de substanțe interzise, altele nu sprijină aceste idei. Adicția de carbohidrați este un concept. Acesta se referă la dificultatea de a rezista tentațiilor care apar legate de consumul exagerat de alimente ultra-procesate.
Cercetările sugerează că glucidele rafinate, zaharurile adăugate și îndulcitorii artificiali au proprietăți care seamănă mult cu cele ale substanțelor asociate cu comportamentele de consum excesiv.
Mesele bogate în carbohidrați stimulează zone ale creierului legate de poftă, plăcere și recompensă. O posibilă „dependență” de carbohidrați poate fi asociată cu activarea „circuitului recompensei”.
În mod special, carbohidrații pot crește nivelul de dopamină. Este un neurotransmițător din creier care transmite mesaje între celule și influențează modul în care resimți plăcerea, recompensa și motivația.
Eliberarea excesivă de dopamină produce o stare de plăcere pe termen scurt. Creierul își dorește să retrăiască această senzație.
Însă, pe măsură ce acest comportament „plăcut” se repetă, creierul începe să elibereze mai puțină dopamină. Ai nevoie de o frecvență mai mare, de o durată mai lungă sau de cantități mai mari pentru a simți din nou plăcerea, arată cei de la Health.com.
Carbohidrații pot avea acest efect și din cauza indicelui glicemic al alimentelor, care măsoară modul în care glucidele dintr-o masă influențează nivelul glicemiei.
De asemenea, aceste alimente pot afecta nivelurile hormonilor care reglează apetitul în organism, precum insulina, leptina, grelina și GLP-1, ceea ce poate duce la un consum crescut de carbohidrați.
Cum să reziști tentației de a consuma carbohidrați
Mai multe schimbări ale stilului de viață și ale alimentației te pot ajuta să gestionezi poftele de carbohidrați și de mâncare. Printre acestea se numără prioritizarea alimentelor integrale, precum fructele, legumele, cerealele integrale și proteinele slabe. Încercarea unor tipare alimentare, cum este dieta mediteraneană, adoptarea unei alimentații bogate în proteine, gestionarea stresului, menținerea unei hidratări corespunzătoare pe parcursul zilei, păstrarea la îndemână a unor gustări bogate în proteine și practicarea regulată a activității fizice.
Dacă îți este dificil să îți controlezi poftele alimentare sau acestea îți provoacă disconfort, ar fi bine să discuți cu un profesionist din domeniul sănătății sau cu un dietetician autorizat. Aceștia te pot ajuta să dezvolți un plan eficient de gestionare, să identifici și să înțelegi comportamentele tale și să le modifici, făcând ajustările necesare, spun cei de la Healthline.com. Diferite tehnici pot funcționa mai bine sau mai puțin bine de la o persoană la alta.
În plus, amintește-ți să fii blândă cu tine. Dacă cedezi unei pofte de carbohidrați, gândește-te ce ai putea face diferit data viitoare. Nu te învinovăți. La fel ca în orice alt domeniu, învățarea modului de a gestiona poftele de carbohidrați necesită practică.
