„Îmbătrânirea demografică este o problemă, însă ea mai mult rămâne o provocare pentru sistemul economic și social. Sub aspect calitativ noi devenim dintr-o țară producătoare într-o țară mai mult consumatoare. Tot aici trebuie să specific faptul că în măsura în care trăim mai mult trebuie și să lucrăm mai mult, dacă ne dorim un confort în țară și surse de existente care să ne reflecte bunăstarea”, susține expertul, transmite Ultimelestiri.md
cu referire la moldova1.md.
Potrivit lui Valeriu Sainsus, o soluție pe termen mediu și scurt este majorarea vârstei de pensionare, însă ea nu poate fi mărită la infinit. „Un argument este că speranța de viață în Republica Moldova este foarte modestă, abia de atinge media globală de 70 de ani. În acest context, în măsura în care are loc mărirea vârstei de pensie, se încalcă drepturile umane și e discriminare generațională. Pentru că speranța de viață crește cu două luni în fiecare an, iar statul a recurs la mărirea vârstei de pensionare cu jumătate de an pe fiecare generație următoare”.
Alt argument este că situația din Republica Moldova nu poate fi comparată cu cea din Europa unde speranța de viață este de 86 de ani, față de 72 de ani la noi. „Aici trebuie să luăm în considerație că fiecare om, care a contribuit prin stagiul de cotizare, are dreptul la 12-15 ani de pensie. Sau raportul dintre anii cotizați și anii la pensie trebuie să fie pentru 2 ani jumătate contribuiți – un an de pensie”, a comunicat demograful.
Referindu-se la faptul că 10% din forța de muncă este reprezentată în țara noastră de pensionari, cercetătorul susține că îmbătrânirea nu este o problemă și ar fi o soluție deoarece tinerii sunt de două ori mai puțini decât cei care ies la pensie. „Numai unul din 4 accede în piața muncii după vârsta de pensie, ei rămân reticenți de a se încadra în câmpul muncii. Dar, de fapt, avem o fereastră a oportunității ce permit să folosim dividendele îmbătrânirii pentru dezvoltarea țării. În contextul realităților noastre ne așteptăm și la o reducere a timpurilor de dezvoltarea țării”, relevă Valeriu Sainsus.
La întrebarea cât de mult randament dau programele de stat de îmbătrânire activă, expertul susține că sunt „sunt cruciale”. „În situația în care ducem o criză de forță de muncă este o șansă. Tinerii nu acceptă cerințele de pe piața muncii, pentru că la finalizarea studiilor li se cere o experiență și este destul de dificil de a se integra la primul loc de muncă”.
Potrivit datelor, în Republica Moldova sunt 610.700 de vârstnici.
Ritmul îmbătrânirii populației din țara noastră este mult mai accelerat decât se estimase anterior, cu o pondere de 30% până în anul 2030, față de estimările inițiale pentru 2040-2050.
