În cadrul evenimentului, participanții au discutat mai multe aspecte legate de evoluția gradului de utilizare a semnăturii electronice în Moldova în ultimii ani, cooperarea dintre instituțiile publice și private în dezvoltarea și promovarea semnăturii electronice în Moldova, precum și soluțiile și recomandările practice pentru popularizarea semnăturii digitale în rândul cetățenilor moldoveni, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit expertului IPRE, Victor Guzun, în Moldova sunt trei tipuri de semnătură digitală. Primul este semnătura electronică, bazată pe tokenul eliberat de către STISC și celelalte instituții intermediare. Al doilea tip de semnătură este e-mobile, eliberată de către doi operatori de telefonie mobilă. Și al treilea tip de semnătură digitală este buletinul de identitate. De asemenea, el susține că aceste semnături pot fi obținute în șapte instituții din țară.
„În urma solicitărilor noastre, am constatat că numărul de certificate de semnătură electronică în Moldova este de 266.155 unități la finele anului 2023, ceea ce demonstrează o creștere majoră comparativ cu 2022. Din acest număr total de certificate, 109.159 au fost eliberate pe suport de token. Operatorii de telecomunicații Orange și Moldcell au eliberat 127.727 certificate, față de 36.000 de certificate în 2022. Numărul de certificate e-ID a rămas la doar 69, iar Ministerul de Externe, prin cele 49 de consulate, a eliberat 67 certificate de semnătură digitală”, a mai adăugat Victor Guzun,
De asemenea, directorul Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Andrei Prisăcar, susține că Moldova a fost prima care a adoptat tehnologia de semnătura mobilă, care este acum în creștere foarte mare. Și, potrivit lui, acest lucru se datorează faptului că instituțiile fiscale de la noi practic au impus faptul ca toate rapoartele să fie semnate cu semnătura electronică.
Directorul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Alexandru Corețchi, spune că misiunea STISC este să se gândească la securitatea a tot ceea ce înseamnă operațiuni, pentru că instituția este unicul prestator de încredere care are prerogativa să organizeze și să pună la dispoziție consumul de servicii electronice.
„Un proiect la care lucrăm este ca toate punctele ale ASP să poată să fie registratori, adică mai aproape de cetățean. De asemenea, acum suntem în stadiu de elaborare a procedurii de reînnoire automatizată atât timp cât eu dețin o semnătură validă, fără contact fizic. Acestea toate vor crește numărul de adopție, prin neimpunerea cetățeanului la fiecare etapă să vină fizic pentru autentificare. Astfel, încercăm să facem tot ca să mergem în pas cu termenii stabiliți de Strategia de Transformare Digitală 2023-2030”, a mai adăugat Alexandru Corețchi.
Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.
