Șefa Biroului pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a precizat că alinierea legislației naționale la cea europeană este un proces foarte complicat din cauza că urmează să fie adaptate foarte multe standarde și norme, ceea ce înseamnă, inclusiv, infrastructură foarte costisitoare, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la moldova.md.
„Mediul înconjurător este unul dintre cele mai dificile capitole și asta ține de toate standardele și normele pe care urmează să le implementăm, în așa fel încât să fim siguri de apa pe care o bem, solul în care ne creștem legumele, în calitatea mediului înconjurător pentru noi. Asta înseamnă schimbări majore de infrastructură foarte costisitoare, la noi acasă, dar ele sunt doar în beneficiul nostru al cetățenilor”, a spus Cristina Gherasimov.
În același timp, Ina Coșeru, membră a comisiei parlamentare de politică externă și integrare europeană, direct implicată în procesul de aliniere a legislației Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene, spune că toată producția pe care R. Moldova deja o exportă pe piața blocului comunitar trebuie să corespundă tuturor criteriilor calității mediului.
Coșeru confirmă că alinierea pe domeniul de mediu este cea mai complexă, dar și cea mai costisitoare dintre toate aspectele negociate cu Bruxelles-ul, în procesul de aderare.
Expertul de mediu, Vladimir Garaba s-a arătat sceptic că Republica Moldova s-ar putea apropia prea curând de standardele europene în domeniul ecologic. Garaba a explicat la Radio Moldova că implementarea unui sistem viabil de gestiune a deșeurilor, dar și convingerea populației de a colabora cu autoritățile în privința triajului și a depozitării acestora, ar întârzia încheierea negocierilor cu UE pe capitolul de mediu.
„În sate nu are cine evacua deșeurile și lumea nici nu este pregătită deocamdată pentru a participa și a achita aceste servicii și sunt sceptic că ne vom apropia foarte mult de ceea ce este în țările Uniunii Europene”, a spus Vladimir Garaba.
Schimbarea apeductelor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, spune expertul, de asemenea ar dura suficient de mult în timp, întrucât fântânile din țară nu au apa potabilă, în proporție de 80 la sută.
„Abia acum, în ultimii ani, s-a hotărât ca apa din Nistru să meargă până la Strășeni și Călărași, dar de când trebuia rezolvată problema asta?! La fel trebuie să ajungă și la Aneni apa din Nistru, pentru că la Anenii Noi nu are apă potabilă aproape nici într-o localitate. În raioanele din Sud, în general: Ceadâr-Lunga, Comrat, Taraclia, o parte din Cahul, acolo toate apele din apeduct nu sunt bune de utilizat”
În ceea ce privește calitatea aerului, expertul spune că asta nu reprezintă cea mai mare problemă ecologică a Republicii Moldova, așa cum țara nu are o industrie dezvoltată. Problematice sunt doar zonele urbane, spune Garaba, acolo unde sunt și cei mai mulți factori poluanți.
Ca populație să-și schimbe percepția față de problemele de mediu presa trebuie să abordeze cât mai des aceste teme, spune Vladimir Garaba, iar activitatea organizațiilor non-guvernamentale de profil, în special în zonele rurale ale Republicii Moldova ar trebui susținută, adaugă expertul.
Ex-ministra Mediului Iordanca-Rodica Iordanov a subliniat că statele candidate aleg să abordeze capitolul de mediu în ultimă instanță din cauza complexității sale.
„Negociatorii pe partea de mediu vor trebui să negocieze extinderea perioadelor de implementare, după anul 2030, pentru componentele precum ar fi gestionarea deșeurilor, asigurarea apei de calitate, în special prin implementarea directivelor de epurare a apelor uzate, să fie creată infrastructura pe gestiunea substanțelor chimice, gestiunea deșeurilor. După mine, ar fi corect să ținem cont și de aspectele legate de biodiversitate. Bănuiesc că nu vom reuși până în anul 2030”, a spus Iordanca-Rodica Iordanov.
Potrivit capitolului 27, capitolul de mediu, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, R. Moldova ar trebui să se conformeze la cel puțin 200 de acte juridice majore care acoperă legislația de mediu europeană.
Prevederile acestora țin, printre altele, de reglementarea calității apei și a aerului, gestionarea deșeurilor, controlul poluării industriale, zgomotul și silvicultura.
R. Moldova a ratificat Acordul de la Paris privind schimbările climaterice în mai 2017 și, prin urmare, s-a angajat să reducă până în anul 2030 volumul emisiilor cu efect de seră cu cel puțin 67%, comparativ cu nivelul anului 1990. Potrivit acordului, Republica Moldova se angajează să lupte, alături de alte 144 de state semnatare, împotriva schimbărilor climatice.
