Până în prezent nu a fost depus niciun dosar, însă autoritățile afirmă că mecanismul ar putea fi totuși lansat până în ianuarie 2027, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a declarat în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova că dosarele pot fi depuse de trei cincimi dintre producătorii și importatorii de băuturi ambalate.
Cum va funcționa sistemul de depozit
SDA reprezintă nu doar o măsură de protecție a mediului, ci și o reformă economică. Consumatorul va achita o garanție la cumpărarea unei băuturi ambalate în sticlă, PET sau aluminiu, sumă recuperată la returnarea ambalajului gol.
Ambalajele colectate vor fi sortate, reciclate și reutilizate, reducând presiunea asupra gropilor de gunoi.
„Producătorii mari vor să dețină controlul”
Fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, consideră că întârzierea implementării sistemului se datorează tensiunilor dintre actorii din industrie.
„Impedimentul cel mai mare este că producătorii mari vor să dețină controlul și nu vor să dialogheze cu ceilalți”, a afirmat experta.
Un sistem de gestionare a deșeurilor încă fragmentat
În Republica Moldova, gestionarea deșeurilor rămâne neuniformă și ineficientă, cu diferențe majore între mediul urban și cel rural. Un studiu recent arată că 72% dintre gospodării beneficiază de servicii de salubrizare, în timp ce aproape o treime își gestionează singure deșeurile.
Capitala are cea mai bună acoperire – 94% –, în timp ce în nordul țării serviciile sunt accesibile pentru doar 58,7%. Stratulat spune că infrastructura insuficientă este principala problemă.
„Trebuie să mergem de la sortarea separată a deșeurilor acasă, până la transportare, stații de sortare și centre moderne de gestionare conforme standardelor de mediu”, a explicat el.
Investițiile necesare sunt estimate la 200 de milioane de euro. Pe lângă finanțare, autoritățile subliniază și importanța schimbării comportamentului cetățenilor.
Lipsa de infrastructură și educație ecologică
Potrivit studiului, doar 52,6% dintre locuitorii orașelor au acces la colectare separată a deșeurilor, iar în sate procentul scade la 21,8%.
„Ține de educație, cultură și dorința fiecăruia. E bine să începem de acasă, cu sortarea corectă. Să nu mai aruncăm deșeurile la nimereală sau în gropile neautorizate”, a spus Stratulat.
Tarife mici, servicii slabe
Iuliana Cantaragiu apreciază că situația este mai bună decât acum un deceniu, dar încă deficitară, mai ales în localitățile rurale unde colectarea se face uneori cu tractoare.
„Administrațiile din nord sunt mai pasive. Probabil nu s-au confruntat cu epidemii sau invazii de șobolani”, a remarcat ea.
Tarifele prea mici pentru salubrizare împiedică dezvoltarea serviciilor. Studiul arată că majoritatea gospodăriilor nu sunt dispuse să aloce mai mult de 1% din venituri pentru acest serviciu.
Cantaragiu spune însă că banii plătiți pentru salubrizare sunt o investiție directă în sănătate.
„Modelul actual nu previne poluarea. Tariful pentru serviciu trebuie văzut ca o investiție în sănătate”, a subliniat experta.
Un model testat în alte țări europene
Autoritățile cred că Moldova poate urma exemplul țărilor europene unde sistemul de depozit funcționează deja eficient – precum Germania, Lituania sau România –, și unde poluarea cu astfel de deșeuri a scăzut cu până la 70%.
Republica Moldova încearcă să se îndrepte spre un model mai curat și mai responsabil, însă succesul acestui drum depinde atât de reformele structurale, cât și de implicarea fiecărui cetățean.
