Agricultorii susțin că sunt nevoiți să reducă din suprafața plantațiilor de viță-de-vie, deoarece fie nu au unde să-și vândă recolta, fie prețurile sunt foarte mici și nu le acoperă cheltuielile. Grigore Lebădă din satul Săseni, raionul Călărași, este un agricultor cu o experiență mare în domeniul viticulturii. El povestește că suprafețele plantate cu vie s-au redus foarte mult în localitatea sa în ultimii ani. Motivele sunt vârsta mare a plantațiilor, dar și lipsa pieței de comercializare a strugurilor, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la moldova1.md.
„Problemele au rămas, își bat joc de noi. Poama e ieftină la fabrica de vin în sat și aceasta e una dintre cauzele defrișărilor. Oamenii lucrează viile, nu se răscumpără cheltuielile și decât să lucreze degeaba… Tăiat, legat, cultivat de două ori, stropit de cinci-șase ori, cules. Numai la cules dai jumătate din bani. Și nu e rentabil. De aceea, oamenii se dezic. La noi au fost la vreo 400 de hectare, dacă o fi rămas 15-20 de hectare”, a spus Grigore Lebădă.
În ultimii 10 ani, au fost plantate în total aproximativ 4.000 de hectare de viță-de-vie, în timp ce peste 20.000 de hectare au fost tăiate, spune secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean. El precizează că structura de vârstă a acestor plantații este, de asemenea, una alarmantă – peste 25.000 de hectare au depășit 25 de ani.
„Dar se plantează suprafețe mici de vii care sunt cu o densitate mai mare. Deci, cele ce erau la noi în Republica Moldova erau până în 2.200 de tufe la hectare – un randament foarte mic. La noi, cu regret, comparativ cu Uniunea Europeană, la un hectar avem productivitate de 4, maximum 5 tone. În Uniunea Europeană sunt 8,9 tone la hectar. Deci, ceea ce se plantează acum va da un randament mult mai mare. Deci, noi nu vorbim doar de suprafețe. Da, suprafețele scad, dar ceea ce se plantează va da practic un randament dublu”, susține Andrian Digolean.
Totodată, oficialul a subliniat faptul că ministerul de resort a elaborat o serie de măsuri pentru a susține agricultorii care vor să planteze soiuri autohtone de viță-de-vie cu randament mai mare.
„Prin intermediul AIPA, noi subvenționăm plantarea unui hectar de viță-de-vie și oferim până la 230.000 de lei la hectar, ceea ce ar însemna în jur de 50% din costul plantării unui hectar de viță-de-vie. Aici mă refer la faptul că oferim subvenții majorate pentru cei care plantează soiuri locale, subvenții majorate pentru cei care plantează soiuri care sunt destinate producției de vinuri cu IGP. Deci, costul ar fi 20.000 de euro la hectar, noi iată oferim 10.000 prin intermediul AIPA. Totodată, primesc subvenții cei care plantează mai mult de 3.200 de tufe la hectar”, a mai spus Andrian Digolean.
În prezent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Republica Moldova are 120.000 de hectare de viță-de-vie, dar numai o parte dintre ele sunt incluse în Registrul Vitivinicol. Diferența dintre datele BNS și registru este de 11.000 de hectare. Totodată, numai 15.000 de hectare sunt plantate cu soiuri de struguri de masă, iar celelalte – cu soiuri tehnice.
