Este bine cunoscut faptul că excesul de greutate poate avea efecte negative asupra sănătății. Kilogramele în plus cresc riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, anumite tipuri de cancer și chiar moarte prematură. Un studiu amplu publicat în The Lancet avertizează că, până în 2050, peste 75% dintre adulți vor fi supraponderali sau obezi, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Totuși, există persoane supraponderale sau obeze care nu dezvoltă neapărat aceste afecțiuni grave. Conform unui nou raport publicat tot în The Lancet, obezitatea poate fi clasificată în două tipuri:
- Obezitate preclinică – atunci când excesul de greutate nu afectează încă sănătatea.
- Obezitate clinică – când greutatea corporală devine un factor de risc major pentru diverse boli.
Această nouă perspectivă schimbă modul în care obezitatea este evaluată, punând mai puțin accent pe indicele de masă corporală (IMC), care nu ia în calcul distribuția grăsimii sau starea de sănătate generală.
Dacă de-a lungul anilor ai oscilat între supraponderalitate și obezitate, noile criterii ar putea fi relevante pentru tine. „Conform acestui sistem de clasificare, doar una din cinci persoane considerate obeze pe baza IMC ar fi încadrată la obezitate clinică”, explică dr. Alex Miras, profesor de medicină la Universitatea din Ulster.
Iată cum îți poți da seama dacă te afli în zona de risc a obezității.
Cum definesc noile ghiduri obezitatea și riscurile asociate
Conform noilor reguli, nu există un IMC (Indice de Masă Corporală) suficient de mare pentru a te face să fii considerat obez din punct de vedere clinic. Deși IMC-ul nu a fost complet eliminat – poate fi în continuare folosit ca instrument de screening – obezitatea clinică va fi acum definită și pe baza altor măsuri, precum raportul talie – înălțime, conform ghidurilor actualizate.
Așadar, dacă ești supraponderal, dar nu ai ajuns încă la stadiul de obezitate clinică, ești în siguranță? „Conform noilor ghiduri, o persoană poate avea un IMC de 30 și excesul de grăsime să nu-i afecteze sănătatea sau activitățile zilnice, precum mersul pe jos, ceea ce ar putea însemna că, în acel moment, este considerată sănătoasă”, explică dr. Adrian Brown, cercetător principal în nutriție și dietetică la University College din Londra.
Totuși, este important ca oamenii să înțeleagă că „această stare este de obicei temporară”. „Prin urmare, este esențial să fie atenți și să facă schimbări în stilul de viață pentru a preveni posibilele efecte negative asupra sănătății lor”, adaugă Dr. Brown.
Mai mult, potrivit dr. Miras: „Persoanele care sunt în obezitate preclinică au un risc mai mare de a ajunge la obezitate clinică în viitor decât restul populației. Cel mai bine este să prevenim apariția obezității preclinice, decât să încercăm să o tratăm atunci când devine o problemă”.
Semnele că te afli în zona de risc a obezității
Conform dr. Miras, dacă sistemele de sănătate publică ar adopta aceste ghiduri: „Diagnosticul de obezitate clinică ar putea fi pus doar după o evaluare completă realizată de medic. Totuși, există câteva semne de avertizare care ar putea indica faptul că ești aproape de obezitatea clinică sau că ai putea ajunge în această categorie”.
- Sforăi frecvent noaptea
Dacă ești supraponderal și suferi de apnee în somn, o afecțiune care provoacă oprirea și reluarea respirației pe parcursul nopții, aceasta poate fi suficient pentru a te încadra în categoria obezității clinice conform ghidurilor din The Lancet. Excesul de grăsime corporală reprezintă un factor major de risc pentru dezvoltarea apneei în somn, întrucât grăsimea poate afecta căile respiratorii, provocând blocaje.
Sforăitul puternic poate fi un semn timpuriu al apneei în somn. Chiar și o cantitate mică de țesut suplimentar poate crește frecvența sforăitului înainte ca apneea să devină o problemă. „Astfel, sforăitul poate semnala că cineva cu obezitate preclinică este pe cale să dezvolte apnee în somn, ceea ce l-ar încadra în categoria obezității clinice”, adaugă dr. Miras.
Pierderea în greutate poate ajuta adesea la reducerea sforăitului (deși este normal să sforăi din când în când, indiferent de greutate). În cazurile de apnee în somn, pierderea a 10-15% din greutatea corporală poate reduce semnificativ opririle respiratorii nocturne.
- Ai dureri persistente la genunchi
Pentru a fi diagnosticat cu obezitate clinică, greutatea ta trebuie să îți provoace probleme de sănătate sau să îți afecteze activitățile zilnice. Durerea constantă la nivelul articulațiilor care îți îngreunează mersul ar putea duce la un astfel de diagnostic.
Pe de altă parte, „disconfortul ușor și frecvent al articulațiilor” care nu îți împiedică mersul rapid ar putea fi un semn că te afli pe cale să dezvolți obezitate clinică, explică dr. Miras. Cea mai frecventă durere cauzată de greutatea în exces este durerea de genunchi, deoarece articulațiile genunchilor suportă greutatea corpului la fiecare pas. Dacă genunchii te dor constant, poate fi momentul să pierzi câteva kilograme. Fiecare kilogram pierdut reduce cu patru kilograme forța care se exercită asupra genunchilor, oferindu-le astfel o pauză binevenită.
- Ai ținut dietă toată viața
Pentru unii dintre noi, menținerea unei greutăți sănătoase este mult mai dificilă decât pentru alții, iar cei care întâmpină cele mai mari dificultăți sunt și cei mai predispuși să ajungă să fie diagnosticați cu obezitate clinică, explică Sir Peter Donnelly, profesor și fondator al organizației de cercetare Genomics din Oxford: „Mulți sunt obișnuiți să creadă că greutatea depinde doar de balanța caloriilor – câte consumăm și câte ardem. Însă ceea ce știm acum este că metabolismul rapid sau lent, precum și senzația de sațietate după masă, sunt influențate în mare măsură de factori genetici. Astfel, unii oameni au mult mai multe dificultăți decât alții în a-și controla greutatea”.
Dacă ai încercat diete ani la rândul și nu ai reușit să slăbești, este posibil ca genetică ta să fie un factor de dificultate, ceea ce poate face mai greu să eviți obezitatea clinică, adaugă profesorul Donnelly.
În loc să continui cu dietele „yo-yo”, sfatul său este să te adresezi medicului: „Este esențial să cauți suport în procesul de pierdere în greutate, în loc să încerci ani la rândul fără succes, lăsând greutatea să îți afecteze sănătatea pe parcurs”.
- Ai acumulat multă grăsime în jurul abdomenului
Unul dintre criteriile folosite pentru a defini obezitatea clinică, conform noilor ghiduri, este raportul talie-înălțime. Conform site-ului NHS (sistemul de sănătate publică din Regatul Unit al Marii Britanii), talia nu ar trebui să depășească jumătate din înălțimea ta. Dovezile recente arată că persoanele cu corp tip „măr”, care au majoritatea grăsimii depusă în jurul taliei, riscă să dezvolte boli cardiovasculare de două ori mai mult decât celelalte, indiferent de greutatea sau IMC-ul lor.
Cei care au o cantitate mare de grăsime abdominală au, de obicei, și niveluri ridicate de grăsime viscerală, adică grăsimea care se depune între organe. Aceasta este mult mai periculoasă decât grăsimea subcutanată, care se află sub piele. Studiile arată că grăsimea viscerală crește riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral, hipertensiune, rezistență la insulină și chiar cancer, mai mult decât grăsimea subcutanată.
Există anumiți factori de stil de viață care favorizează acumularea de grăsime abdominală, precum inactivitatea, stresul și o dietă bogată în zaharuri. De asemenea, fenomenul cunoscut sub denumirea de „acumularea de grăsime abdominală la vârsta mijlocie” este asociat cu creșterea grăsimii în jurul taliei, un proces observat frecvent în această perioadă. „Totuși, genetica joacă un rol semnificativ în distribuția grăsimii. Aceasta influențează atât locul în care depozităm grăsimea, cât și dificultatea de a o elimina din anumite zone”, explică prof. Donnelly.
Din păcate, nu poți targeta o anumită zonă a corpului pentru a reduce grăsimea. Cea mai eficientă metodă de a pierde grăsime și de a-ți modifica distribuția corporală pe termen lung rămâne să consumi mai puține calorii și să faci mai multă mișcare.
- Nu te poți opri din ronțăit, oricât ai încerca
Gustările contribuie, în medie, la 25% din aportul caloric zilnic, iar ceea ce mănânci între mese – și cantitatea consumată – poate influența creșterea în greutate.
La fel cum genetica poate face ca slăbitul să fie mai dificil pentru unii, ea influențează și relația noastră cu mâncarea. „Genele ne pot afecta frecvența gândurilor legate de mâncare și intensitatea poftelor. Pentru unele persoane, restricționarea caloriilor este mult mai dificilă, ceea ce poate duce la acumularea progresivă a kilogramelor de-a lungul vieții. Efectele geneticii asupra greutății pot fi observate chiar din copilărie”, explică profesorul Donnelly.
Dacă senzația de foame este persistentă și greu de ignorat, riscul de a dezvolta obezitate clinică crește. Totuși, pentru a evita supraalimentarea, poate fi util să consumi mai multe fibre și proteine la mesele principale sau să ajustezi dimensiunea porțiilor, reducând astfel nevoia de gustări nesănătoase pe parcursul zilei.
- Ai tensiune arterială ridicată
Hipertensiunea arterială este o afecțiune care poate apărea atât în stadiul de obezitate preclinică, cât și în cel de obezitate clinică. În Marea Britanie, unul din trei adulți suferă de hipertensiune, iar excesul de greutate este un factor de risc major, fiind responsabil pentru aproape 75% dintre cazuri. Și în România, conform celor mai recente date, hipertensiunea arterială și obezitatea rămân probleme majore de sănătate publică. În 2023, bolile cardiovasculare au fost responsabile pentru 600,8 decese la 100.000 de locuitori, menținându-se drept principala cauză de mortalitate în țară.
În ceea ce privește obezitatea, datele din 2022 indică faptul că 2 din 100 de persoane erau în evidența medicală cu acest diagnostic. Totodată, un studiu realizat de Institutul Național de Statistică în 2019 a relevat că 5 din 10 adulți se considerau supraponderali sau obezi.
De asemenea, în cadrul unei campanii de prevenție desfășurate în 2023, s-a constatat că un sfert dintre pacienții consultați aveau deja un diagnostic de hipertensiune și urmau tratament, iar 13,12% prezentau valori tensionale ridicate, sugestive pentru o hipertensiune arterială nediagnosticată anterior.
Cu toate acestea, în România, unde prevenția nu este la fel de bine implementată ca în țările occidentale, există numeroase cazuri nedepistate. Astfel, statistica oficială ar putea subestima realitatea, iar numărul persoanelor afectate de hipertensiune și obezitate ar putea fi semnificativ mai mare.
Denumită adesea „ucigașul tăcut”, hipertensiunea nu prezintă simptome evidente, dar crește semnificativ riscul de infarct și accident vascular cerebral. Singura modalitate de a o identifica este printr-un control medical. O tensiune arterială sănătoasă se situează între 90/60 mmHg și 120/80 mmHg, iar valori apropiate de limita superioară pot indica un risc crescut de obezitate clinică.
- Cât ajută exercițiile fizice în procesul de slăbire
Este adevărat că unele persoane pot merge pe jos, face ciclism sau antrenamente de forță ore întregi și totuși nu observă schimbări semnificative în procentajul de grăsime corporală, chiar dacă au aceeași greutate, înălțime și vârstă.
„În prezent, putem oferi sfaturi mult mai personalizate atunci când vine vorba despre pierderea în greutate. De exemplu, unele persoane trebuie să își crească semnificativ numărul de pași zilnici pentru a pierde în greutate”, spune prof. Donnelly.
Dacă ai început să te miști mai mult și să mănânci mai puțin, dar nu vezi rezultate vizibile, este posibil ca genetica să fie un factor care te predispune la obezitate clinică. În acest caz, este important să continui să fii activ și să cauți ajutor suplimentar dacă greutatea continuă să crească. „Ar fi recomandat să consulți un dietetician sau un antrenor personal care să îți ofere sfaturi și sprijin pentru a slăbi eficient”, adaugă prof. Donnelly.
- Ai fost supraponderal timp de 10 ani
Deși nu există o perioadă fixă în care obezitatea clinică devine certă, „cu cât o persoană rămâne supraponderală mai mult timp, cu atât riscul de a ajunge în zona obezității clinice crește”, explică dr. Miras. Așadar, greutatea în exces are mai mult timp să își lase amprenta asupra sănătății.
După 10 ani de supraponderabilitate, afecțiuni precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și apneea de somn devin mult mai probabile decât dacă ai fi supraponderal pentru o perioadă scurtă. Dacă ai fost supraponderal o perioadă îndelungată, este posibil să te îndrepți către zona de risc a obezității.
- Obosești rapid la efort fizic
Obezitatea clinică se definește prin faptul că aceasta îngreunează îndeplinirea activităților zilnice. Dacă te simți obosit și ai dificultăți în a răsufla după un efort mic, acest lucru poate indica faptul că greutatea ta pune o presiune excesivă asupra corpului.
Așa cum menționează dr. Brown, senzația de respirație îngreunată poate varia de la o persoană la alta. Totuși, dacă plimbările scurte devin o provocare pentru tine, este posibil să fii pe cale să dezvolți obezitate clinică.
- Ești o femeie de peste 68 kg sau un bărbat de peste 82 kg
În practică, „este imposibil să ai un IMC de 40 sau mai mult fără a fi considerat obez clinic”, mai atrage atenția dr. Miras. Deși această măsură poate părea depășită, dacă IMC-ul tău este în jur de 38 sau mai mare – adică o femeie de statură medie care cântărește 68 kg sau un bărbat de statură medie care cântărește peste 82 kg – este posibil să fii aproape de obezitate clinică, chiar dacă te simți sănătos și nu consideri că greutatea ta îți afectează activitățile zilnice.
