Potrivit analizei tendința se menține și în acest an. Astfel în prima jumătate a anului 2025, exportul de bunuri a scăzut cu 10% față de prima jumătate a anului 2024 (după o scădere de 12% în 2024 față de 2023), chiar dacă dinamica prețurilor la bunurile exportate a fost favorabilă (+9% în T1:2025 și +11% în T2:2025). Acest lucru s-a datorat reducerii volumelor fizice ale mărfurilor exportate (-19% în T1:2025 și -17% în T2:2025), transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
„Diminuarea totală a exportului de bunuri cu 180 milioane de dolari în prima jumătate a anului 2025 față de perioada similară a anului 2024 a rezultat parțial din scăderea reexportului cu 45 milioane de dolari, însă în cea mai mare parte a fost cauzată de reducerea exportului autohton”, afirmă Marina Soloviova.
Potrivit expertei scăderea exportului de culturi agricole, în prima jumătate a anului 2025, a fost consecința secetei și a recoltei scăzute din anul 2024: recolta de porumb sa redus cu 47%, grâu – 24%, struguri – 31%, fructe, nuci și pomușoare – 22%.
„Aceasta arată că exporturile de produse agricole ale Republicii Moldova rămân în continuare vulnerabile la fluctuația condițiilor climatice”, conchide Marina Soloviova.
Totodată, persistă vulnerabilitățile legate de participarea Republicii Moldova în cadrul lanțurilor valorice globale, declinul industriei automotive din Uniunea Europeană rezultând în scăderea exporturilor moldovenești de fire, cabluri și scaune pentru automobile.
În final, economista susţine că reducerea exporturilor la unele categorii de bunuri poate fi asociată şi cu efectele inoportune ale politicilor promovate de stat.
"Bunăoară, licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase, introdusă din 2023 cu scopul apărării intereselor economice ale fermierilor locali de importul ieftin de peste hotare, pe lângă faptul că sfidează rigorile Organizației Mondiale a Comerțului și principiile pieței libere, a avut drept efect secundar reducerea exportului de ulei de floarea-soarelui în favoarea exporturilor de materii prime cu valoare adăugată scăzută și, în același timp, creșterea importului de ulei, ceea ce a deteriorat balanța comercială", scrie în analiză.
Un altz fcator a fost "excesul de zel în aplicarea legislației privind controlul comerțului cu mărfuri strategice (cu dublă utlizare, civilă și militară)", ceea ce a condus la oprirea parțială a producției la întreprinderi care produceau echipamente sofisticate din punct de vedere tehnologic, cum ar fi pompele industriale, și respectiv la diminuarea exportului cu valoare adăugată înaltă.
"Unele fluxuri comerciale, de exemplu, exportul ratat de ciment în Ucraina, nici nu apar în statistica sectorului extern din cauza reticenței statului de a face uz de mecanismul de soluționare a disputelor comerciale prevăzut în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, pentru a apăra interesele economice naționale de bariere nejustificate în fața comerțului exterior", spune Marina Soloviova.
De notta că într-o cercetare anterioară despre instituirea, din 2019 și până în prezent, de către autoritățile ucrainene a unei taxe anti-dumping la importul de ciment originar din Moldova, Expert-Grup a arătat că această decizie este contestabilă și a îndemnat autoritățile publice moldovenești să recurgă la procedura oficială de soluționare a litigiilor între țările membre ale OMC, ceea ce nu s-a realizat.
Marina Soloviova mai menţionează şi faptul că în cadrul comerțului exterior cu bunuri, persistă și vulnerabilitățile geografice. În prezent, aproximativ două treimi din exporturile de mărfuri ale Moldovei sunt destinate UE (67% în 2024), deși exportul către UE s-a redus cu 10% în 2024 față de 2023 și a continuat să scadă cu 11% în prima jumătate a anului 2025 comparativ cu prima jumătate a anului 2024.
Cu toate acestea, una dintre principalele vulnerabilități ale comerțului exterior al Moldovei – dependența excesivă de un număr redus de piețe – persistă și astăzi, precizează experta.
Astfel dacă în trecut exporturile Moldovei erau concentrate în mod excesiv pe Rusia, astăzi rolul de principală piață de export îi revine României, către care s-au îndreptat, în 2024, 33% din exporturile de bunuri.
În cadrul exporturilor Moldovei către UE, România absoarbe aproape jumătate (48% în 2024), iar peste 80% din exporturile de bunuri către UE sunt direcționate către doar cinci țări (România, Italia, Cehia, Germania și Polonia), se mai menţionează în analiză.
