Raportul explică și de ce povestea e mai gravă decât pare: sub 5 ani, subnutriția rămâne o problemă în multe țări, însă exact când copiii intră la școală, mediul alimentar se schimbă radical. La această vârstă, 1 din 5 copii este deja supraponderal, iar creșterea rapidă a obezității inversează balanța globală a malnutriției, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Ce spune raportul UNICEF din 2025
UNICEF notează că, în 2025, obezitatea a ajuns mai frecventă decât subponderalitatea în rândul copiilor și adolescenților. Estimarea centrală: aproximativ 188 de milioane de copii trăiesc cu obezitate, în timp ce prevalența subponderalității a coborât față de anii 2000. Definițiile sunt clare: „supraponderal” înseamnă IMC peste o deviație standard față de referințele OMS, iar „obezitate” peste două deviații standard. Aceste criterii fac posibilă compararea în timp și între regiuni.
Datele provin din peste 190 de țări și folosesc serii istorice 2000–2022, completate cu proiecții pentru a surprinde punctul de cotitură din 2025. În spatele cifrelor stă un factor constant: expunerea copiilor la alimente ultraprocesate ieftine, intens promovate în magazine, online și deseori chiar în școli.
De ce se întâmplă: mediile alimentare care eșuează
UNICEF arată că alimentele ultraprocesate sunt în general mai ieftine decât opțiunile proaspete sau minim procesate. Diferența vine și din subvențiile agricole care reduc artificial costul ingredientelor-cheie, precum porumbul, soia sau grâul. Accesibile, disponibile peste tot și hiperpalatabile, aceste produse înlocuiesc fructele, legumele și proteinele de calitate în farfuriile copiilor.
Școlile nu sunt imune. Conform Global Survey of School Meal Programs, un program din patru servește carne procesată, circa unul din cinci oferă dulciuri sau alimente prăjite, iar 14% furnizează băuturi îndulcite cu zahăr. În paralel, un sondaj global U-Report arată că 75% dintre tinerii 13–24 ani au văzut în ultima săptămână reclame la băuturi zaharoase, gustări sau fast-food. Marketingul digital personalizează mesajele și mărește tentația, în timp ce reglementările rămân mult în urma realității.
Harta riscului: Pacific, America și Europa
Cele mai ridicate rate de obezitate la vârste 5–19 ani se regăsesc în Pacificul de Sud: 38% în Niue și 37% în Insulele Cook, valori dublate față de anii 2000, pe fondul trecerii de la diete tradiționale la alimente importate, dense energetic. Aceste extreme arată cât de repede se poate transforma un ecosistem alimentar atunci când opțiunile sănătoase devin scumpe sau greu accesibile.
În economiile bogate, problema nu a dispărut, doar s-a stabilizat la niveluri ridicate: în Statele Unite, aproximativ 21% dintre copiii și adolescenții 5–19 ani sunt obezi, o prevalență ce împinge sistemele de sănătate să gestioneze complicații metabolice tot mai devreme în viață. Mesajul UNICEF este că aproape niciun continent nu mai este ferit, diferențele fiind mai degrabă de ritm decât de direcție.
Ce poți face ca părinte sau decident în România
Pentru acasă, soluțiile țin de rutină și arhitectura deciziilor: înlocuiește gradual gustările ultraprocesate cu fructe, legume, lactate simple sau nuci, citește etichetele pentru zahăr adăugat și sare, și păstrează băuturile îndulcite ca excepții, nu ca normă. La nivel de școală și comunitate, urmărește implementarea listelor pozitive de produse, alături de interdicții explicite pentru vânzarea și marketingul alimentelor ultraprocesate în perimetrul școlar. UNICEF recomandă seturi cuprinzătoare de politici obligatorii: etichetare clară, restricții de marketing către copii, taxe/subvenții care corectează prețurile și reformulare pentru reducerea ingredientelor nocive.
La nivel de politici publice, cheia este accesibilitatea economică a alimentelor sănătoase. Reorientarea subvențiilor și stimulentelor către alimente nutritive, susținerea lanțurilor scurte și a meselor școlare sănătoase, plus programe de protecție socială pentru familiile vulnerabile, pot schimba traiectoria. Odată formate, preferințele alimentare din copilărie devin greu de schimbat, de aceea ferestrele critice sunt timpurii, iar intervențiile trebuie să fie sistemice, nu doar educative, conform The Economist.
