Potrivit acestora, doar o politică economică solidă, corelată cu îmbunătățirea nivelului de trai, poate consolida sprijinul public pentru parcursul european al țării, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiochisinau.md.
Analistul Andrei Curăraru, de la comunitatea Watchdog, consideră că viitorul Executiv condus de Alexandru Munteanu, dacă va fi învestit, va avea un mandat clar: atragerea investițiilor, stimularea creșterii economice și finalizarea reformelor structurale necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Guvernul Munteanu, dacă va fi desemnat, are un mandat destul de clar, care rezultă din profilul domnului Munteanu – legat de tot ce înseamnă atragerea investițiilor în Republica Moldova, creștere economică și realizarea reformelor economice necesare pentru a ne califica la statutul de membru al Uniunii Europene”, a declarat Curăraru.
El a reamintit că, potrivit acordurilor cu Bruxellesul, Republica Moldova urmează să beneficieze de aproape 2 miliarde de euro din fonduri europene, însă este nevoie de atragerea suplimentară a cel puțin 3 miliarde de euro din investiții private.
„Oamenii nu au beneficiat întotdeauna direct de pe urma integrării europene și, de aceea, reformele economice trebuie corelate cu creșterea nivelului de bunăstare a societății”, a subliniat analistul.
La rândul său, editorialistul și analistul politic Nicolae Negru afirmă că una dintre misiunile-cheie ale viitorului Guvern va fi stimularea dezvoltării economice și atragerea investițiilor străine.
„E guvernul care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică a Republicii Moldova și să aducă investiții. Profilul lui Alexandru Munteanu fiind de investitor, are experiență, a lucrat în Statele Unite, în Ucraina, în Republica Moldova. Urmează să vedem dacă va reuși – e o sarcină foarte grea, avem deocamdată război aproape, iar investitorii străini au o anumită temere privind plasarea banilor în Republica Moldova”, a declarat Negru.
Pe lângă provocările economice, analiștii avertizează că o altă prioritate strategică va fi reforma teritorial-administrativă, menită să clarifice competențele și relațiile dintre autoritățile centrale și locale, oferind mai multă autonomie administrațiilor publice.
În paralel, reforma justiției trebuie continuată, iar armonizarea legislației cu cea europeană trebuie accelerată, astfel încât Republica Moldova să-și consolideze instituțiile și să se apropie de standardele Uniunii Europene.
Potrivit analiștilor, dacă reformele economice, administrative și judiciare vor fi duse la bun sfârșit, Republica Moldova ar putea deveni stat membru al Uniunii Europene în orizontul anilor 2028–2029.
