„Este esențial ca partidele politice, candidații și presa să adopte sau să susțină coduri de conduită care să prevină discriminarea și să combată utilizarea limbajului discriminatoriu. Totodată, presa trebuie să abordeze responsabil relatările legate de campanii, pentru a evita stigmatizarea grupurilor vulnerabile și a promova reflecții critice asupra contextului electoral. Un astfel de angajament asigură respectarea demnității umane și contribuie la un climat electoral incluziv și echilibrat”, notează Consiliul pentru Egalitate.
În acest context, Consiliul îndeamnă partidele politice, politicienii, candidații electorali și susținătorii acestora:
- Să respecte demnitatea tuturor persoanelor, indiferent de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, religie, gen, vârstă, dizabilitate, orientare sexuală, identitate de gen, limbă vorbită, apartenență politică sau orice alt criteriu protejat.
- Să utilizeze un limbaj respectuos în raport cu contracandidații și oponenții politici.
- Să nu exprime, susțină sau promoveze idei sau teorii privind superioritatea unui grup de persoane pe baza rasei, originii etnice, religiei, genului, vârstei, orientării sexuale, identității de gen, dizabilității sau altor caracteristici personale protejate.
- Să promoveze un discurs public echilibrat în activitatea politică și, în special, în campania electorală.
- Să reacționeze ferm la mesajele de ură și instigare la discriminare apărute în spațiul public, în mass-media și în mediul online.
- Să nu admită utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare împotriva diferitelor grupuri sociale.
- Să nu folosească în materialele campaniei electorale imagini sexiste, instigatoare la ură și discriminare.
- Să depună plângere la Poliție în cazul în care sunt victime ale discursului de ură și/sau instigare la discriminare.
Instituțiile media și jurnaliștii:
- Să nu multiplice discursul de ură și instigare la discriminare în campania electorală, dar și în afara acesteia, prin utilizarea stereotipurilor și prejudecăților față de diverse grupuri sociale sau fără dezaprobarea clară a unui astfel de comportament;
- Să modereze comentariile de ură și instigare la discriminare apărute pe paginile lor din rețelele de socializare sau la subsolul articolelor de pe paginile lor web;
- Să reflecte în mod responsabil, cu explicațiile cuvenite și cu reflecții critice, subiectele sensibile care vizează un anumit grup, pentru a evita stigmatizarea acestuia.
- Să informeze publicul despre campania electorală și să promoveze un limbaj respectuos și echilibrat fără utilizarea imaginilor sexiste și denigratoare sau utilizarea titlurilor care accentuează elementele de discriminare, atac, denigrare, agresivitate, ură sau violență;
- Să informeze echidistant și obiectiv, fără a prezenta anumite grupuri sociale doar în contexte negative;
- Să intervină și să dezaprobe mesajele de ură și/sau instigare la discriminare spuse de către invitați în cadrul emisiunilor TV, radio, online etc.;
- Să raporteze cazurile de discurs de ură la Consiliul Audiovizualului.
Amintim că activiștii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au fost acuzați de xenofobie și instigare la ură față de candidatul la prezidențiale Alexandr Stoianoglo. Se întâmplă după ce câțiva simpatizanți PAS au declarat că acesta nu ar fi potrivit pentru funcția de președinte, din motiv că este originar din UTA Găgăuzia.
Declarațiile respective au fost criticate și de fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan.
