Potrivit BNS, persoanele recunoscute cu dizabilități (beneficiari de pensii de dizabilitate și alocații sociale de stat de dizabilitate) reprezintă circa 7% din populaţia cu reședință obișnuită a ţării, transmite Ultimelestiri.md.
Așadar, la data de 1 ianuarie 2024, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilităţi în Moldova a constituit 161,9 mii persoane, inclusiv 11,4 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi au reprezentat 6,7% din populaţia cu reședință obișnuită, iar copiii cu dizabilităţi au constituit 2,2% din numărul total al copiilor (de până la 18 ani) cu reședință obișnuită din Moldova. Fiecare a doua persoană cu dizabilitate s-a încadrat în categoria celor cu dizabilitate accentuată.
Distribuția pe grade a persoanelor cu dizabilități denotă o preponderență a persoanelor cu dizabilitate accentuată – 55,2%, ponderea celor cu dizabilitate medie constituind – 28,4%, iar a celor cu dizabilitate severă – 16,3%.
Din total persoane cu dizabilități, circa 61,0 mii persoane (37,7%) aveau vârsta de 30-45 ani, 51,7 mii persoane (31,9%) – vârsta de 55-64 ani, 28,5 mii persoane (17,6%) aveau 65 și peste ani, 11,1 mii persoane (6,9%) – de 16-29 ani și 9,5 mii persoane (5,9%) – cu vârsta de 0-15 ani.
În structura persoanelor cu dizabilităţi, ponderea bărbaților a constituit 52,4%. Ponderea bărbaților cu dizabilități în numărul total al bărbaților a fost mai mare cu 1,6 p.p, față de ponderea femeilor cu dizabilități în numărul total de femei.
Ponderea persoanelor cu dizabilități care au beneficiat de prestații sociale în numărul total al populației cu reședință obișnuită, a constituit 6,7%. În profil regional, predomină regiunea UTA Găgăuzia cu 8,7% și regiunea Centru (7,9%). Totodată, cea mai mare pondere se atestă în raionul Șoldănești (17,3%), Telenești (10,6%) și în raionul Edineț (9,8%).
În structura persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa Casei Naționale de Asigurări Sociale, pensionarii de dizabilitate au constituit 62,8%, iar beneficiarii de alocaţii – 37,2%. Beneficiari de pensii de dizabilitate erau circa 101,7 mii persoane cu dizabilităţi (inclusiv 0,9 mii persoane cu dizabilități fiind angajați ai organelor de forță), iar beneficiari de alocaţii sociale de stat erau 60,2 mii persoane.
În numărul total al pensionarilor de dizabilitate au predominat persoanele cu vârsta de 55-64 ani – 44,9% şi 30-54 ani – 27,6%. Cele mai mari diferențe între bărbați și femei s-au înregistrat în grupul de vârstă de 55-64 ani, cu 9 p.p. mai mulți bărbați decât femei.
Din numărul de persoane cu dizabilităţi care erau beneficiari de alocaţii sociale de stat (60,2 mii persoane), aproape fiecare al doilea beneficiar a fost persoană cu dizabilitate din copilărie și aproape fiecare al cincilea beneficiar – copil cu dizabilitate în vârstă de până la 18 ani. Femeile au constituit 40,3% în structura beneficiarilor de alocații sociale de stat.
Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilității şi Capacităţii de Muncă, în anul 2023, s-au adresat pentru a fi expertizate 14,3 mii persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 12,9 mii persoane (90,5%), inclusiv 11,2 mii adulți (86,9 %) și 1,6 mii copii (13,1%). Ponderea persoanelor cu dizabilitate primară, a fost mai mare în mediul rural și a constituit 63,3% în anul 2023.
Astfel, în anul 2023, în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani şi peste au revenit 59 persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară, comparativ cu 66 persoane adulte la 10 mii locuitori de vârsta respectivă, înregistrate în anul 2019. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, au revenit 33 copii recunoscuți cu dizabilitate primară, comparativ cu 25 copii în anul 2019.
În structura persoanelor cu dizabilitate primară au predominat bărbaţii cu o pondere de 58,1%. Rata dizabilităţii primare a constituit 66 persoane la 10 mii bărbaţi comparativ cu 42 persoane la 10 mii femei. Pe măsura înaintării în vârstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii. Astfel, rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vârsta de 50 ani a constituit 75 persoane la 10 mii locuitori de vârsta respectivă.
În funcție de gradul de dizabilitate, persoanele cu dizabilitate severă au constituit 20,2%, din total persoane cu dizabilitate primară, persoanele cu dizabilitate accentuată – 40,7% şi persoanele cu dizabilitate medie – 39,1%. Totodată, femeile în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate au constituit 41,1%, din persoanele cu dizabilitate accentuată – 38,8% și 45,5% din total persoane cu dizabilitate medie. Comparativ cu anul 2019, ponderea persoanelor cu dizabilitate primară accentuată a scăzut, dar a crescut ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și medie.
Cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (17,4%), bolile aparatului circulator (16,7%) și bolile sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (14,3%). În mediul urban, predominante au fost tumorile (20,0%), iar în mediul rural, bolile aparatului circulator (16,2%).
În anul 2023, printre principalele boli care au determinat dizabilitatea severă au fost tumorile (26,7%), tulburările mentale și de comportament (23,1%) și bolile aparatului circulator (17,5%). Dizabilitatea accentuată a fost acordată preponderent persoanelor care au suferit de tumori (21,9%), boli ale aparatului circulator (18,1%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (11,5%). În cazul dizabilităţii medii, în topul afecţiunilor s-au plasat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (23,7%), bolile aparatului circulator (14,9%) și bolile endocrine şi de nutriţie (11,2%). În categoria altor boli sunt incluse boli ca: tuberculoza, leziuni traumatice, bolile aparatului respirator, care, au avut ponderi mai mici în structură.
În anul 2023, au fost expertizate repetat 41,9 mii persoane, ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare constituind 91,7%.
Dizabilitatea fără termen de reexpertizare a fost stabilită pentru 9,8% din total persoane cu dizabilitate primară (1271 persoane) şi pentru 19,5% (7.500 persoane) din cei reîncadrați într-un anumit grad de dizabilitate. Totodată, din numărul total al persoanelor încadrate repetat în grad de dizabilitate, dar fără termen de reexpertizare, 16,9% erau copii, 6,9% erau femei de vârstă pensionară și 5,5% – bărbați de vârstă pensionară.
Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024, mărimea medie a pensiei de dizabilitate6 a constituit 2451,4 lei comparativ cu mărimea medie a pensiei per total pensionari – 3676,7 lei. În funcție de gradul de dizabilitate, mărimea medie a pensiei s-a diferențiat, constituind 1836,3 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie, 2637,6 lei pentru persoanele cu dizabilitate accentuată și 2950,8 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu 1 ianuarie 2020, mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat cu 71,4%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total pensionari a crescut cu 75,0%. Pentru participanții la lichidarea avariei de la Cernobîl și militarii în termen mărimea medie a pensiei de dizabilitate a constituit 5693,3 lei și, respectiv, 2560,4 lei.
Valoarea minimului de existență, în anul 2023, a constituit, în medie pentru o lună, 2877,1 lei/persoană. Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate a făcut posibilă acoperirea minimului de existență în proporție de 85,2%. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate severă a acoperit minimul de existență în proporție de 102,6%, mărimea medie a pensiei de dizabilitate accentuată – 91,7%, iar a pensiei de dizabilitate medie – 63,8%.
Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate severă, de la 1 aprilie 2024 a constituit 2083,4 lei, cuantumul minim al pensiei de dizabilitate accentuată – 1944,5 lei și al pensiei de dizabilitate medie – 1388,9 lei. Respectiv, acesta a acoperit într-o proporție mai mică valoarea minimului de existență: 72,4% în cazul pensiei minime de dizabilitate severă, 67,6% în cazul pensiei minime de dizabilitate accentuată și 48,3% pentru pensia minimă de dizabilitate medie.
La 1 ianuarie 2024, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat a constituit 1509,2 lei, fiind în creştere de 2,7 ori faţă de 1 ianuarie 2020. Mărimea medie a alocaţiei a fost mai mare la copiii cu dizabilităţi severe în vârstă de până la 18 ani (1956,8 lei) şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie (1906,6 lei).
Persoanele cu dizabilitate severă au beneficiat și de alocaţie pentru îngrijire, însoțire și supraveghere. De această alocaţie au beneficiat circa 13,2 mii de persoane cu dizabilităţi, comparativ cu 12,7 mii persoane în anul precedent. Mărimea medie a acestei alocații a constituit 2090,4 lei.
Persoanele cu dizabilităţi de război au beneficiat de alocaţii lunare de stat. Numărul acestor beneficiari a constituit 2,4 mii persoane cu dizabilităţi. Mărimea medie a acestor alocații a constituit 1465,3 lei.
Conform datelor cercetării statistice „Prestațiile și utilizarea transportului electric”, în anul 2023, din 474 troleibuze aflate în inventar, 393 troleibuze erau adaptate pentru transportarea persoanelor cu dizabilități (față de 381 unități în anul 2022), inclusiv 359 în municipiul Chișinău și 34 în municipiul Bălți.
Copii cu necesități speciale și dizabilități în învățământ
În anul de studii 2023/24, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 10,4 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 9,9 mii elevi în instituții de învățământ general și 0,5 mii elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.
În instituțiile de învățământ general, în anul de studii 2023/24, învățau 8521 elevi cu cerințe educaționale speciale și 1354 elevi cu dizabilități. Comparativ cu anul de studii 2022/23, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități a înregistrat o creștere de 6,3%. Din total elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități 67,0 % sunt băieți (66,5% în anul de studii 2022/23).
În ultimii ani, s-a constatat o scădere continuă atât a numărului de școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (de la 13 unități în anul de studii 2019/20, la 7 unități în anul de studii 2023/24), cât și a numărului de elevi din acestea (de la 627 persoane la 538 persoane), majoritatea elevilor rămânând a fi cei cu deficiențe intelectuale – 75,7%.
Persoanele cu dizabilități pe piața forței de muncă
Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități, în anul 2023, a constituit 17,0% în comparație cu 49,2% la persoanele fără dizabilitate. Printre bărbații cu dizabilități, rata de participare a fost de 16,0%, iar în cazul femeilor de 18,2%. În mediul urban, rata de participare a constituit 21,1% , iar în mediul rural – 15,3%.
Rata șomajului la persoanele cu dizabilități a fost de 7,2% față de 4,5% în rândul șomerilor fără dizabilitate. În distribuția pe sexe, acest indicator a înregistrat valorile: 9,3% pentru bărbați și 5,0% pentru femei. Rata șomajului la persoanele cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (18,0%) în comparație cu rata pentru cele din mediul rural (1,0%).
Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de trei ori mai mică comparativ cu cea a persoanelor fără dizabilități
Persoanele cu dizabilități sunt ocupate într-o proporție mult mai mică: în timp ce rata de ocupare a persoanelor fără dizabilitate a fost de 47,0%, în rândul persoanelor cu dizabilități aceasta a constituit doar 15,8%. La bărbați, cel de-al doilea indicator a înregistrat 14,6%, la femei, respectiv 17,3%. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (17,3%) în comparație cu cea din mediul rural (15,2%).
Din distribuția persoanelor cu dizabilități ocupate după sectoare economice, rezultă că circa jumătate din aceștia au lucrat în sectorul servicii (58,8%), urmate de sectoarele agricol (31,6%) și industrie și construcții (9,6%). În sectorul servicii, predomină angajații din învățământ și comerț (23,8% din total ocupare).
Din totalul persoanelor ocupate cu dizabilități, salariații au alcătuit 72,9% comparativ cu 79,7% în cazul persoanelor fără dizabilități. În distribuția pe medii de reședință, ponderea salariaților cu dizabilități din mediul rural a fost mai mare decât ponderea din mediul urban (57,4% și, respectiv, 42,6%). Pe de altă parte, persoanele ocupate cu dizabilități non-salariate s-au regăsit în principal în mediul rural (96,7% din total non-salariați).
Durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate cu dizabilități a fost mai mică, comparativ cu durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate fără dizabilități (36,7 ore/săptămână și, respectiv, 39,4 ore/săptămână).
Din distribuția persoanelor ocupate cu dizabilități după ocupații9, rezultă că marea majoritate au avut ocupații cu calificare medie (47,4%), urmate de persoanele cu calificare înaltă (29,7%), comparativ cu (54,4% și, respectiv 30,8%) în cazul persoanelor fără dizabilități. Ponderea lucrătorilor cu calificare joasă a fost mai mare la persoanele cu dizabilități – 22,9%, comparativ cu 14,8% în cazul persoanelor fără dizabilități.
Conform datelor Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate circa 3,4 mii persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, din aceștia 1,7 mii persoane au fost înregistrate cu statut de șomer. Distribuția persoanelor cu dizabilități înregistrate cu statut de șomer, conform gradului de dizabilitate a fost următoarea: 1,9% – dizabilitate severă, 16,0% – dizabilitate accentuată, 82,1% – dizabilitate medie. În rezultatul prestării serviciilor și a măsurilor active de ocupare a forței de muncă, au fost plasați în câmpul muncii 268 șomeri cu dizabilități (16,0% din total șomeri cu dizabilități înregistrați).
Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilități
Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2023, din total gospodării 12,5% au avut în componență cel puțin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 30,3% erau formate doar din persoane cu dizabilități, iar restul (69,7%) fiind gospodării în componența cărora erau și alte persoane. Din total gospodării care aveau în componență persoane cu dizabilități, în 92,3% din gospodării persoanele cu dizabilități erau adulte, iar în 7,7% din gospodării – persoanele cu dizabilități erau copii. În cazul a 9,3% din gospodării erau 2 persoane cu dizabilități în componență, fiind înregistrate și cazuri cu 3 persoane cu dizabilități și mai mult (0,5% din total gospodării cu persoane cu dizabilități).
Gospodăriile cu persoane cu dizabilități trăiesc în condiții mai puțin avantajoase în ceea ce privește nivelul de dotare și confort al locuințelor. Astfel, aceste gospodării erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă în proporție de 69,6%, comparativ cu 76,4% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilități. Grup sanitar cu apă în interiorul locuinței (WC) era disponibil în 61,5% gospodării cu persoane cu dizabilități, comparativ cu 65,2% gospodării fără persoane cu dizabilități. Un nivel mai inferior de dotare al gospodăriilor, cu principalele utilități a fost caracteristic, în special, gospodăriilor cu persoane cu dizabilități din mediul rural, care în proporție de 58,2% erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă, comparativ cu 95,8% gospodării cu persoane cu dizabilități din mediul urban și doar 47,9% – dispuneau de grup sanitar cu apă în interiorul locuinței față de 92,7% – în mediul urban.
Prezența cel puțin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influențează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu aveau în componență persoane cu dizabilități, mai frecvent și-au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (16,0%), pe când cele cu persoane cu dizabilități și-au apreciat nivelul de trai, ca fiind bun sau foarte bun în proporție de 7,2%. La fel, în cazul aprecierii nivelului de trai, comparativ cu anul precedent, ponderea gospodăriilor care trăiesc mai rău a fost mai mare în cazul gospodăriilor cu cel puțin o persoană cu dizabilitate (30,2% față de 21,8% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilități).
