Beneficiarii au fost selectați din sistemul informațional „Vulnerabilitatea energetică” în baza mai multor criterii, cum ar fi să dețină în proprietate casa în care locuiesc, să fie vulnerabili energetic (conform categoriilor atribuite în sezonul de încălzire 2023-2024) și să fie familie cu mulți copii, inclusiv cu nevoi speciale, transmite Ultimelestiri.md.
Gospodăriile beneficiare au fost selectate proporțional din toate regiunile țării și în majoritatea sunt mai mulți de patru copii la întreținere. Una dintre condiții era ca beneficiarul să asigure pregătirea locului de amplasare a centralei – construcția unei anexe la casă sau o încăpere separată de cele locuite.
„Ne doream foarte mult un astfel de cazan, dar îl credeam un vis irealizabil, prea costisitor pentru noi”, spune Rodica Stici din Durlești, municipiul Chișinău, familia căreia este una dintre cele 80 de beneficiare. Împreună cu cei cinci copii, dintre care patru sub vârsta de 18 ani, soții Stici-Dănilă locuiesc în două odăi din cele trei din casa mamei Rodicăi și se încălzeau la două sobe pe lemne. Perioada rece a anului era „un mare chin”, își amintește Rodica.
Noaptea nu puteau dormi de cald ce era, dimineața era frig, iar bucătăria deloc nu era încălzită. Apă caldă nu aveau, nici baie, iar veceul era în curte.
Totuși, cu sprijinul PNUD și al Guvernului Japoniei, a fost instalată centrala termică și sistemul de încălzire cu patru calorifere. Acest ajutor i-a motivat pe soții Stici-Dănilă să depună tot efortul să construiască o baie în casă și au mai procurat trei radiatoare suplimentare.
„Dacă tot s-a făcut o investiție așa mare pentru noi, am decis să continuăm lucrările și am luat un credit de la bancă. Este un efort mare pentru noi, dar care se merită. Acum avem un conform asigurat”, spune Rodica.
Rodica lucrează vânzătoare și învață în anul trei la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, din necesitatea de a-și ajuta mezina, care are autism. Soțul lucrează ocazional și practic este în imposibilitatea de a munci fizic după ce a obținut dizabilitate în rezultatul unui accident de muncă pe șantierul de construcții.
„Când am fost anunțați că suntem incluși în acest proiect, nu credeam că e real. Am fost sceptică până în ultimul moment, pentru că niciodată nimic nu ne-a căzut din pod, dar suntem fericiți că a fost un ajutor real”, spune Rodica.
În majoritatea gospodăriilor beneficiare au fost instalate și sisteme interioare de încălzire – țevi, calorifere, armături și coșul de fum. Mai puțin de 10% dintre beneficiari aveau deja un sistem de încălzire conectat la sobă și lor le-a fost montat doar cazanul și coșul de fum. Acesta este și cazul Nataliei și a lui Dumitru Diaconescu din satul Dănceni, Ialoveni. Familia Diaconescu are patru copii cu vârsta între 4 și 16 ani, iar soțul a suferit un accident și este utilizator de scaun rulant.
Acum vreo doi ani, când familia Diaconescu a procurat casa, au construit sobă nouă și sistem de încălzire prin calorifere și podea.
„Acum, nu mai trebuie să punem încontinuu pe foc, căldura ține mult mai mult timp și o pot regla cât îmi trebuie, în funcție de temperatura de afară. E independent și ușor de folosit, am încărcat cazanul dimineața și toată ziua îmi văd de treabă, nu mă tem că o să se stingă focul sau că o să se răcească casa. Nu vă închipuiți ce înseamnă să nu-ți iasă fum, dar și e mai sigur, nu-mi mai fac așa griji de tot felul de situații. Tare îmi place”, spune Natalia.
„Centralele termice noi montate au un randament ridicat de lucru, de până la 84%, comparativ cu sobele care au un randament de cel mult 40%. Acest lucru permite ca centralele termice să folosească de aproape două ori mai puțin biocombustibil solid pentru a obține aceeași cantitate de căldură generată de sobă. Plus la toate, prin montarea sistemului interior de încălzire, căldura este distribuită uniform în incinta casei, ceea ce este greu de obținut cu o sobă care poate încălzi o odaie, maxim două”, explică Mihail Lupu, consultant PNUD Moldova.
Securitatea energetică a populației sporește odată cu accesul la energie accesibilă ca preț. Pentru a asigura acest lucru, PNUD, cu suportul financiar al Guvernului Japoniei, a oferit sprijin producătorilor de biocombustibili solizi și a promovat utilizarea biomasei pentru reducerea costurilor la energie și creșterea confortului termic atât în sectorul public, cât și în gospodării.
Astfel, în cadrul aceluiași proiect – „Răspunsul multidimensional la provocările emergente în materie de securitate umană” – 150 de operatori de centrale pe biomasă din instituțiile publice au fost instruiți în cadrul Centrului de Excelență în Construcții, iar 12 producători de biocombustibili solizi au fost ajutați să-și eficientizeze energetic producția.
De asemenea, a fost revitalizată platforma piata-biomasa.md, care servește drept loc de întâlnire dintre producători, ofertele acestora și consumatori de biocombustibil. De asemenea, au fost organizare zeci de ateliere în școli și tabere de vară pentru a promova măsurile de eficiență energetică și în mod special utilizarea biomasei ca sursă de căldură.
Utilizarea biomasei în calitate de biocombustibil joacă un rol important în diversificarea mixului energetic, în promovarea dezvoltării durabile și în atenuarea impactului negativ asupra mediului înconjurător, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
