Aceste date interesante privind piața lemnului din Moldova au fost furnizate de reprezentantul platformei Arboretum.live, Alexandru Sainsus, la o conferință organizată de Societatea Ecologică Biotica în holul Institutului de Cercetare și Dezvoltare Silvică, transmite Ultimelestiri.md cu referire la noi.md.
În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele unui studiu recent al pieței lemnului din Moldova. Echipa a analizat datele din toate studiile anterioare și a compilat informațiile disponibile în prezent. Rezultatele au fost surprinzătoare și alarmante. Alexander Sainsus a citat o serie de cifre cheie din însemnările sale, menționând că producția de lemn la hectar este de aproximativ 200 de metri cubi/ha pentru stejar, ciclul de creștere este de 70-100 de ani, iar pentru salcâmul alb: aproximativ 20 de metri cubi/ha, ciclu de creștere – 20-30 ani. În același timp, deși oferă, desigur, lemn mai rapid, salcâmul nu prezintă nici măcar jumătate din masa lemnoasă pe care o oferă stejarul, ca să nu mai vorbim de efectul de ecosistem.
În ceea ce privește consumul și comerțul, un reprezentant al platformei Arboretum.live a remarcat că cel puțin 1.000.000 de metri cubi sunt vânduți și cumpărați pe piață în fiecare an, dintre care: 50% oficial prin Agenţia Moldsilva, 50% – ilegal. Potrivit acestuia, extrapolările datelor din acest studiu arată cifre și mai mari, undeva între: 1,4-2,3 milioane de metri cubi, ceea ce depășește semnificativ capacitatea pădurilor de a se reface în mod natural.
„Adică acum tăiem și ardem mai mult decât se pot reface pădurile! Consumul mediu pe gospodărie: 5,8 metri cubi pe an, ceea ce echivalează cu aproximativ 20.000 lei pe sezonul de încălzire. Lemnul de foc este principala sursă de încălzire pentru cel puțin un milion de gospodării. Pe fondul unei noi runde de creștere a prețurilor la energie, putem presupune că piața lemnului de foc este estimată la cel puțin 1 miliard de euro anual”, a subliniat Alexandru Sainsus.
De asemenea, el a menționat o serie de aspecte tehnice. În special, faptul că lemnul trebuie uscat timp de cel puțin 3 ani pentru a obține un conținut optim de umiditate de 23%, ceea ce îi dublează puterea calorică. Doar uscarea corectă a lemnului poate reduce consumul total al țării la jumătate! În prezent, cel mult 25% din lemnul recoltat este folosit pentru a produce produse cu valoare adăugată mare. Un reprezentant al platformei Arboretum.live a atras atenția și asupra unei serii de probleme critice: lipsa unui sistem de urmărire a lemnului, lipsa statisticilor oficiale și supraexploatarea.
Potrivit acestuia, în 2017 s-a încercat implementarea sistemului de urmărire a lemnului folosit în România, dar fără continuare. Articolul 64 din noul Cod silvic prevede crearea unui sistem informatic de urmărire a lemnului. În același timp, lemnul, fiind principala resursă energetică, lipsește din rapoartele statistice lunare.
Dacă pentru benzină, motorină, electricitate și gaz se cunosc exact volumele, prețurile și consumul zilnic, atunci pentru lemn, ca resursă principală, nu există deloc date publice. Vorbind despre supraexploatare, Alexandru Sainsus a remarcat că volumul de recoltare a lemnului depășește regenerarea naturală anuală, iar acesta este un semnal alarmant pentru viitorul durabil al pădurilor noastre.
„Aș spune – linia roșie!”, a subliniat el.
Vorbind despre impactul economic și asupra mediului, un reprezentant al platformei Arboretum.live a indicat că serviciile ecosistemice oferite de pădurile moldovenești sunt evaluate la minimum 1,5 miliarde de euro pe an, echivalentul a 3.000 de euro/ha/an. Lanțul de exploatare și prelucrare are în mod oficial peste 6.000 de angajați și 430 de întreprinderi, iar aceasta nu include angajații MoldSilva, transportatorii și alți intermediari.
El a atras atenția și asupra conflictului de interese care persistă de zeci de ani. În special, aceeași structură este responsabilă pentru cultivarea, managementul, tăierea, achiziționarea, depozitarea, vânzarea lemnului, raportare și este, de asemenea, implicată activ în dezvoltarea politicilor guvernamentale.
Potrivit expertului, aici persistă această situație, complet inacceptabilă în orice societate democratică și înrădăcinată în alte sectoare, ceea ce duce la un dezechilibru clar în managementul sectorului silvic, lucru confirmat de cifre. Alexandru Sainsus a subliniat că, în ciuda abundenței de date, accesul la acestea este strict limitat de lege.
El consideră că este necesară eliminarea barierelor în calea accesului la date pentru cercetători și societatea civilă, implementarea unui sistem transparent de urmărire a lemnului și asigurarea faptului că recoltarea anuală nu depășește capacitatea pădurii de a se regenera. De asemenea, este necesară continuarea extinderii fondului forestier, îmbunătățind în același timp calitatea managementului și monitorizării. R
eprezentantul platformei Arboretum.live a menționat că va avea loc o prezentare repetată și mai detaliată a rezultatelor cercetării în săptămânile următoare, deschisă tuturor părților interesate care doresc să se pună ordine în sector.
