Astfel, Centrul Național Anticorupție a lansat o campanie de informare pentru cei 100.000 de ucraineni care s-au refugiat în R. Moldova, transmite Ultimelestiri.md.
Odată cu acordarea protecției temporare, refugiații își pot planifica viața în Moldova mai ușor, deoarece statutul le oferă mai multe drepturi pentru integrarea lor:
- asistență medicală primară și de urgență;
- acces la învățământul general public;
- asistență socială și măsuri de protecție socială;
- dreptul de încadrare în câmpul muncii.
Cei care au obținut statutul de protecție temporară beneficiază de toate acestea în mod gratuit, la fel ca populația locală.
„Atunci când se pretinde o sumă de bani în schimbul unui serviciu garantat gratuit, sau în cazul în care un refugiat este martor al unui caz de corupție, este foarte important ca aceste cazuri să fie raportate imediat, în special organelor competente de gestionarea acestor raportări. Beneficiarii și refugiații trebuie să înțeleagă și să conștientizeze că drepturile lor legale nu pot fi puse sub semnul întrebării printr-o cerere de mită, iar dacă se confruntă cu o asemenea situație, să știe că este o infracțiune reglementată de Codul Penal al Republicii Moldova, pentru care pedeapsa maximă prevăzută este închisoarea”, explică Tatiana Agachi, juristă, Centrul de Drept al Femeilor.
Cum poți semnala un act de corupție?
Pornind de la convingerea că actele de corupție provoacă daune semnificative progresului economic și calității vieții societății, jurista încurajează refugiații și comunitățile în care locuiesc să raporteze actele de corupție atunci când li se cere mită pentru beneficii gratuite, prin:
- apelarea Liniei Naționale Anticorupție a CNA: 080055555;
- depunerea direct la CNA a unei plângeri pe faptele de corupție care li s-au întâmplat.
„A fi refugiat nu este o alegere. A fi corupt – da. Ai dreptul să trăiești în siguranță fărămită!”, se arată în anunțul CNA.
